DE MÂNĂ CU MAREA PE PLAJELE DIN SKOPELOS (II)
Un cer atât de albastru încât te pierzi în adâncul său, o mare atât de frumoasă încât vrei să o transformi într-o lacrimă și să o lipești pentru eternitate de obrazul mângâiat de soare și o poveste atât de fascinantă încât ți se lipește iremediabil de suflet…într-un cuvânt, Insula Skopelos.
Legendele spun că frumoasa insulă care-și poartă cu eleganță titulatura de ”paradisul verde al Greciei” a fost întemeiată de către unul dintre fiii lui Dionysos, zeul vinului, fiind cunoscută încă din antichitate pentru podgoriile și vinurile sale. Dacă această legendă a fost alimentată de colonizarea insulei de către cretani și cultivarea de către aceștia a viței de vie nu știu, dar pot confirma faptul că savurarea unui pahar de vin pe terasa unei taverne de pe Skopelos este un lucru pe care nu mi l-am refuzat, și…bine am făcut!☺
Insula Skopelos, insula de smarald
Așa cum am promis în articolul anterior (citește aici) în care am povestit despre minunatele plaje de pe insula Skopelos, revin cu alte amintiri, alte impresii și alte momente pline de culoare, relaxare și frumusețe.
Cum îți poți începe ziua pe insula care a trezit până și interesul legendarului Barbarossa și al piraților săi, aceștia încercând să o jefuiască? Simplu. Dai binețe soarelui prietenos, savurezi o cafea aromată la umbra unui migdal darnic, îți pui costumul de baie, arunci în geanta de plajă o cremă, un prosop și o carte și pornești în căutarea locului perfect pentru relaxare.
Drumul care străbate insula este o adevărată feerie cromatică, albastrul intens împletindu-se perfect cu verdele smarald. Privind peisajul acesta nu ai cum să nu zâmbești și să nu te lași purtat pe calea îngustă și atent îmbrățișată de pinii atotstăpânitori ai insulei.
Plaja Milia
Prima oprire a zilei este Plaja Milia. În ziua precedentă, o localnică extrem de prietenoasă ne-a recomandat această plajă și ne-a spus că este un colț de rai liniștit, perfect pentru cei care vor să petreacă o zi într-un cadru natural deosebit. I-am urmat sfatul și am avut parte de o mare surpriză.
Am parcat mașina lângă o tavernă camuflată de coroanele unor pini și am pornit ușor pe o alee care se strecura printre umbrelele acoperite cu frunze de palmier. Încet, încet peisajul s-a schimbat și în fața noastră a apărut în toată splendoarea ei Marea Egee. Cum să nu te îndrăgostești de așa un loc! Totul e atât de natural și de fermecător. Îți vine să îți arunci pe dată prosopul într-un colț al plajei și să te cufunzi într-o relaxare totală.
Am studiat cu atenție fâșia de nisip care părea că nu se mai termină și am observat că avem locuri la discreție. Puteam să aleg un șezlog în zona de grădină, acolo unde intimitatea este mai mare sau exact pe malul mării. Am ales să fiu aproape de spectacolul dat de natură, pe nisipul care își face loc printre pietricelele albe. Cum aș fi putut altfel admira culoarea incredibilă a apei, pădurea care se pierde lin în mare și stâncile care se lasă mângâiate de valurile blânde și răcoroase.
De pe plajă am putut admira în toată splendoarea ei, insulița Dassai, cea care străpunge oglinda apei și adaugă un plus de frumusețe întregului cadru.
Locul de după Stâncă
După câteva ore de relaxare am pornit într-o incursiune de-a lungul plajei. Eram sigură că mă așteaptă ceva interesant și așa a fost. Urmând o cărăruie care își făcea loc deasupra unei stânci cam abrupte, acoperită de verdeață, am descoperit că aceasta împărțea plaja în două. Deci, fâșia de nisip era mult mai mare decât credeam și mult mai ofertantă.
Partea descoperită arăta ca un colțișor foarte bine camuflat de verdeață și destul de sălbatic. Cu toate acestea, am văzut că avea și zone cu umbrele și șezlonguri pentru a oferi tot confortul celor care descoperă ”locul de după stâncă”.☺
Pentru că soarele dogorea prea tare și statul în apă a declanșat foamea tuturor, am străbătut grădina elegantă care se întindea în spatele plajei și ne-am așezat la umbra tavernei plină ochi de mușterii. Cu toate acestea, am fost serviți destul de repede și savoarea bucătăriei grecești a fost de nota 10.
Seara pe insula Skopelos
Plaja ne-a atras ca un magnet să mai zăbovim pe întinderea sa liniștită și îmbietoare. Ce îți poți dori mai mult de la o zi de concediu, la mare? Să stai într-o relaxare totală, să ai parte de un peisaj care să îți încânte ochiul și sufletul și să te încarci cu energie frumoasă. Asta am și făcut!☺
Atunci când se lasă seara și soarele își scaldă razele încinse în apa mării, plajele devin decoruri romantice, locuri de promenadă pentru cei veșnic îndrăgostiți. Nu puteam rata așa ceva, mai ales că în satul în care am avut cazarea erau două plaje vestite pentru frumusețea lor, Plaja Stafilos și Plaja Velanio.
Plaja Stafilos
Prima dintre ele, Plaja Stafilos, datorează numele prințului cretan Stafylos, cel care a cutreierat insula și a găsit aici locul potrivit pentru a înființa un oraș mic, în jurul anului 1600 î.e.n. Atât mormântul cât și sabia de aur ce au aparținut cândva prințului Stafylos și au fost descoperite aici, pot fi admirate de curioși în Muzeul Arheologic din Atena.
Deci, la vreme de seară, am pornit agale prin sătucul fermecător spre una dintre cele mai populare plaje de pe insulă. Drumul, a cărui liniște era spartă din când în când de trecerea zgomotoasă a câte unui scuter, mijloc de transport important pe insulă, ne-a dezvăluit o lume simplă dar nemaipomenit de frumoasă.
După ce am parcurs o alee îngustă cu o priveliște spectaculoasă și am coborât un număr respectabil de scări, am descoperit plaja. Îmbrăcată în pietriș fin amestecat cu nisip, înconjurată de un perete stâncos care se revarsă spre mare și scăldată de o apă lină și limpede, fâșia de pământ mult iubită și călcată de turiști este fermecătoare.
Nu știu dacă apusul i-a dat acel farmec sau poate cadrul natural în care plaja s-a format o face atât de specială. Am stat minute în șir să ascult cântecul mării și să admir dansul cerului la apus. Spectacol!
Plaja Velanio
După ce ne-am îmbătat cu frumusețea acestei plaje și am conversat cu un pescar care își încerca norocul în apele Egeei, am continuat plimbarea până când o stâncă uriașă prăvălită în mare ne-a oprit. O potecă îngustă ne-a îndemnat să ne afundăm în pădurea de pini care acoperea stânca. Nu am rezistat tentației și, surpriză, o altă plajă, Plaja Velanio.
Față de sora sa pe care tocmai o văzusem, aceasta mi s-a părut mai intimă și mai sălbatică. Prima parte a plajei găzduia un bar în fața căruia stăteau cuminți așezate câteva rânduri de umbrele. Marea înspumată ștergea urmele celor care s-au perpelit la soare pe covorul format din pietricele colorate.
Am încercat să imi imaginez cum ar arăta plaja sub razele dogoritoare ale soarelui și sub tălpile înfierbântate ale turiștilor. Un tablou desăvârșit!
Plaja este foarte frumoasă și plină de surprize. Câteva stânci golașe, aruncate parcă neglijent de mâna lui Poseidon, țin departe de ochii iubitorilor de soare și mare, un colț tainic. Aici vin doar cei care lasă razele fierbinți să le mângâie trupurile goale. Paradisul nudiștilor!
După o ședință foto acompaniată de o lumină difuză și o liniște tulburătoare ne-am retras încet spre căsuța albă cu obloane albastre, locul unde pisicile jucăușe nu dorm niciodată și țârâitul greierilor se transformă în simfonie.
Plaja Kastani
O altă zi, o altă aventură marca Skopelos, un alt decor, o altă poveste însorită, Plaja Kastani. Abia așteptam să ajung pe faimoasa plajă. O admirasem de atâtea ori în imaginile de pe internet și aveam impresia că deja fusesem acolo, în urma vizionării filmului ”Mamma Mia”, aici fiind locul unde a fost cântată melodia ”Does Your Mother Know!”.
Locul este un adevărat paradis. O plajă mică înconjurată de foarte multă verdeață și scăldată de o apă limpede și incredibil de albastră întâmpină cu căldură și îndeamnă la relaxare.
Deși era o zi toridă și sezonul era în plină ascensiune, fâșia de pietriș fin era destul de liberă. Dacă stau bine și mă gândesc, nu cred că am avut parte de aglomerație pe vreuna dintre plajele insulei.
Farmecul plajelor de pe Insula Skopelos este întărit de faptul că nu te lasă să te plictisești. Kastani, pe lângă faptul că are în spate o poveste spusă pe micile ecrane, este ea însăși o poveste. Stâncile albe crescute parcă din albastrul mării contrastează atât de frumos cu verdele pur al grădinii care se întinde leneșă în spatele plajei.
Văzând acest decor nu reziști tentației de a cotrobăi prin secretele lui. Ce am găsit? Muuultă frumusețe, decor de vis, insulă verde care oprește ochiul în promenada lui spre orizont, fâșie de nisip ascunsă bine de stâncile ascuțite, peștișori mici și mult prea rapizi pentru a putea fi fotografiați și un bar unde se prepară un frappe…mamma mia!☺
Stați aproape!
După atâta soare dat în clocot, cer nemărginit și apă care atinge perfecțiunea, mi s-a făcut poftă de o limonadă răcoritoare și o felie de pepene….dulce, dulce. Așa că, dau pauză amintirilor din Insula Skopelos și revin repede, repede cu articolul numărul 3. Stați apropape!☺
Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!☺
Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook și dă follow pe instagram !