Atunci când am ales zona Clujului ca destinație de vacanță pentru câteva zile, nu mi-am închipuit că voi vedea atâtea locuri minunate. Unele erau notate pe lista cu obiective turistice de vizitat în Cluj și în împrejurimi, însă o parte din ele au reprezentat adevărate surprize atunci când le-am descoperit. După o astfel de experiență care s-a lăsat cu zeci și zeci de amintiri și fotografii cu nemiluita, e musai să vă împărtășesc și vouă povestea acestei vacanțe.

Rezervația Națională Stufărișurile de la Sic

Când am văzut pentru prima dată imagini pe internet cu această rezervație din județul Cluj, am spus că nu sunt reale. Acum, privind la fotografiile mele, am același sentiment. Și totuși, sunt cât se poate de reale. Locul e unul magic iar sentimentul trăit în momentul în care am pășit pe poteca de lemn a fost unul de liniște totală.

Acest paradis din inima Transilvaniei se află la aproximativ 60 de kilometri de Cluj-Napoca. Rezervația de la Sic este a doua cea mai mare întindere de stuf din România, după Delta Dunării. Zona acoperită cu stuf are o suprafață de 220 de hectare, iar suprafața totală a rezervației este de 505 hectare. La adăpostul vegetației care îmbrățișează efectiv zona cu ajutorul celor 42 de tipuri de plante, trăiesc  numeroase specii de păsări, amfibieni și reptile.  

Plimbarea pe pontonul de lemn care are o lungime de un kilometru se poate transforma ușor într-o adevărată aventură. Turnul de observare, cele două foișoare dar și panourile cu informații nu te lasă să te plictisești.

Comuna Mărișel din județul Cluj

Ei bine, când spui Mărișel, spui Pârtia Mărișel, Junii Mărișelului, Împărăția lui Zamolxe, Avram Iancu, Muzeul Satului, Observatorul Astronomic, Biserica Sf. Arhangheli Gavriil și Daniil, Drumul lui Antonescu și, cu siguranță, aș putea continua. Dacă nu v-am convins cu înșiruirea de obiective de mai sus, atunci poate faptul că este cel mai întins platou montan locuit din Apuseni, vă v-a convinge să îl vizitați.

Liniștea din perioada verii nu prevede forfota și culoarea din timpul iernii. Admirând pârtia invadată de verdeață mi-am închipuit cu ce priveliște sunt întâmpinați iubitorii sporturilor de iarnă. Oare cum s-o vedea Lacul Beliș-Fântânele din telescaun? În august parcă era pictat.

Cascada Vălul Miresei, Răchițele

Cascada Vălul Miresei, cunoscută și cu numele de Cascada Răchițele, este situată în comuna Mărgău, județul Cluj. Spectaculoasa cădere de apă de peste 30 de metri este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Vara, cascada impresionează prin debitul și spectacolul pe care apa îl face în căderea ei pe stânci. Iarna, peretele stâncos îngheață și se transformă într-un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport.

Orice cascadă, pe lângă frumusețea ei, îi întâmpină pe cei care o admiră cu o poveste. Nici Vălul Miresei nu se lasă mai prejos. Se spune că demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada. În cădere voalul ei a rămas agățat pe stânci. Nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-se cascada.

Se poate ajunge cu mașina până la cascadă, dar e de preferat ca ultima parte a traseului să fie făcută la pas. Drumul, unul forestier, este presărat cu multe stânci iar peisajul este unul care trebuie admirat trăgând adânc aer în piept. Se poate lăsa mașina într-o zonă mai largă a drumului și în câteva minute ajungi să te bucuri de o minune a naturii.

Dealul Botii și ”șoseaua minune” din Cluj

Drumul Bălcești-Răchițele, cel care face legătura între localităţile Răchiţele din comuna Mărgău şi Bălceşti din comuna Beliş, este numit Transfăgărășanul din Cluj. Acum, fie vorba între noi, îl prefer pe acesta în detrimentul ”fratelui” său celebru. Șerpuind la peste 1.000 de metri altitudine, printre dealuri pitorești și munți tăcuți, șoseaua recent modernizată trece și prin cătunul Dealul Botii.

După construirea lacului de acumulare Beliș, satul Dealul Botii a rămas izolat de restul comunei din care face parte. Acum, raiul din Apuseni are acces auto, și încă unul cu o priveliște de  milioane.

Lacul Beliș-Fântânele

Lacul Beliș-Fântânele din județul Cluj este un lac artificial de acumulare, proiectat și amenajat în scop hidroenergetic, pe cursul râului Someșul Cald. În urma amenajării acestuia câteva cătune din zonă au dispărut. Drept dovadă stau ruinele fostei biserici din Giurcuța de Jos. Acestea, când nivelul apei din lac scade, se ridică fantomatice spre cer.

Zona din jurul lacului este superbă și reprezintă, cu siguranță, o destinație de relaxare totală. Ce poți face aici? Plajă, plimbari cu bărci cu motor sau cu vâsle, plimbări cu hidrobicicletele, poți pescui sau te poți aventura pe potecile care șerpuiesc prin pădurile din jurul luciului de apă.

Eu m-am mulțumit să poposesc pentru câteva minute pe malul lacului, să inspir adânc aerul curat de munte și să mă îmbăt cu apusul care dădea să se răsfire peste pământ.

Satul Bologa din județul Cluj

Cine ajunge în Bologa poate să spună, fără îndoială, că a descoperit o comoară. Satul este o frumoasă împletire între rusic, tradiție, istorie și natură. Astfel, o plimbare de-a lungul său scoate la iveală o cetate medievală, o moară de apă și un castru roman.

Cetatea Bologa este o adevărată bijuterie medievală. Bastionul Țării Călatei, așa cum mai este numită cetatea, datează de mai bine de 700 de ani. În 1399 Sigismund de Luxemburg i-a donat cetatea de la Bologa domnitorului Mircea cel Bătrân. Fortăreața care era amplasată pe un deal greu accesibil a servit ca refugiu pentru populația locală în momente grele. Cruțată de otomani, deși sultanul dăduse ordin ca aceasta să fie dărâmată, cetatea a fost distrusă prin explozie, de lobonți, soldații care luptau pentru Imperiul Habsburgic.

Din păcate, atunci când am ajuns eu, cetatea era într-un proces de renovare și nu am putut-o vizita. Totuși, chiar și privită din exterior, e o bucurie pentru ochi și pentru suflet.

Castrul roman Resculum din Bologa reprezintă cea mai veche aşezare din zonă, lucru dovedit prin documente. A fost ridicat în jurul anului 106, servind drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”. Aceasta avea misiunea de a apăra graniţa Imperiului Roman. Se spune că acest castru este unul din cele mai bine păstrate din România. Valul de pământ este foarte  vizibil şi prin unele locuri atinge ȋnălţimea de 3-4 metri. Vizibile sunt şi şanţul de apărare şi porţile de acces ȋn castru.

Vizitarea castrului sau mai bine zis a zonei aferente acestuia s-a transformat într-o adevărată lecție de istorie. Am descoperit acolo o echipă de arheologi care lucra de zor la ”conturarea” zidurilor ascunse sub straturi consistente de pământ. După această experiență mi-am propus să revin aici pentru a vedea rezultatul lucrărilor.

Tot în satul Bologa, în curtea unui gospodar, se află o moară de apă. Aceasta, perfect funcțională, reprezintă un obiectiv turistic foarte căutat în zonă. Văzând-o, ai impresia că te teleportezi în vremuri vechi, în vremuri în care omul trăia în armonie cu natura.

Moara se înfățișează călătorului ca un adevărat spectacol, unul care îți aduce zâmbetul pe buze și bucurie în suflet. Mie mi-a amintit de copilărie.

Barajul și lacul de pe Valea Drăganului

Valea Drăganului este una dintre cele mai frumose zone din județul Cluj. De-a lungul drumului care urcă agale până la Barajul Drăgan-Floroiu se arată ochilor peisaje care-ți taie răsuflarea. Apogeul călătoriei este uriașul baraj care ține piept râurilor Drăgan şi Sebeşel.

Acolo sus, la adăpostul munților falnici și sub ocrotirea cerului ireal de albastru, cea care domnește este fără îndoială, liniștea. Admirând întreaga zonă am simțit o energie aparte, o energie pe care doar natura o poate oferi cu generozitate.

Pe lângă faptul că lacul e casă bună pentru numeroase tipuri de pești, precum cleanul, mreana, păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi chiar păstrăvul auriu, acesta duce cu el o poveste tulburătoare. Sub apă, nu departe de baraj, stau ascunse zidurile cabanei de la Pârâul Crucii. Se spune că aici, în această cabană celebră pe Valea Drăganului, s-au refugiat foarte mulţi români din toate satele cedate prin dictatul de la Viena în 1940.

Arborele de Sequoia din Rogojel

Atunci când am aflat că la doar 80 km de Cluj-Napoca se află cel mai impunător arbore din Munții Apuseni, un arbore sequoia, nu mi-a venit să cred. Gigantul din Apuseni se află la poalele masivului Vlădeasa, între satele Săcuieu și Rogojel. Cu o înălțime deja de peste 40 de metri, falnicul arbore domină Dealul Domnului pe care se află de mai bine de un veac.

Povestea acestuia începe în momentul în care baronul Gal Silvestru, cel care avea în proprietate tot ținutul, a plantat în zonă mai multe specii rare: sequoia, pinul negru, pinul silvestru. Sămânța uriașului a fost adusă din America ascunsă într-un baston. Și tot ascuns de ochii curioșilor a și crescut arborele. Asta până a început să se avânte serios spre cer.

Drumul până pe Dealul Domnului este unul pietruit și destul de îngust. De preferat este să fie lăsată mașina în strada principală și să se parcurgă traseul la pas. Durează aproximativ 30 de  minute și copleșește prin frumusețe.

Pădurea Hoia-Baciu

Nu ai cum să ajungi în Cluj și să nu faci o plimbare prin Pădurea Hoia-Baciu. Celebra pădure e plină de povești care stârnesc curiozitatea și imaginația. Întinsă pe unul dintre dealurile ce înconjoară Clujul, pădurea a devenit cunoscută în anii ’60. Atunci, cei care o cutreierau, au început să povestească tot felul de întâmplări stranii. Experiențele aduceau în discuții strigoi, apariții ciudate în fotografii, OZN-uri, senzații auditive ciudate, stări anxioase și sentimentul că ai fi urmărit.

După ce am ratat de câteva ori intrarea în pădure, în final am reușit să fac o plimbare pe potecile ei și chiar mi-a plăcut. Recunosc faptul că, mi-aș fi dorit să găsesc Poiana Rotundă, un loc celebru în pădure. N-am găsit poiana dar nici senzații ciudate  nu am trăit. Astfel, vă recomand o plimbare.

Castelul Banffy din Bonțida

La aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca își ”trăiește” povestea un castel celebru. Castelul Banffy din Bonțida, un important reprezentant al stilului baroc în Transilvania, a devenit cunoscut prin prisma festivalului Electric Castle, eveniment la care participau anual zeci de mii de oameni.

Castelul are o istorie interesantă, aceasta începând cu 1641, an în care a fost atestat documentar. Construit de către Dionisie Banffy al-II-lea, comite de Dăbâca și Cluj, castelul a impresionat încă de la început prin arhitectura sa dar și prin frumusețea parcului care-l înconjura. Acesta se dorea a fi o replică mai modestă a celui de la Versailles.

Castelul a fost distrus parțial de-a lungul războaielor, acesta ajungând să fie atât spital de campanie cât și bază militară.

În timpul vizitei mele, august 2020, castelul era într-un proces de restaurare. Cu siguranță, după finalizarea acestuia, Castelul Banffy va fi o adevărată bijuterie arhitecturală.

Laguna Albastră din Aghireșu

Cui nu  i-a plăcut filmul Laguna Albastră! Ce peisaje, ce poveste, ce culoare a apei! Ei bine, când am auzit că în apropiere de Cluj, natura oferă un spectacol comparabil cu cel din film, nu am stat pe gânduri.

Lacul s-a format pe locul unei foste mine de caolin. Aceasta a fost inundată de izvoarele subterane care au pătruns prin peretele fragil al caolinului. Peisajul din jur este unul desprins parcă de pe altă planetă iar culoarea apei imită cu precizie nuanța cerului.

Lacul nu este foarte cunoscut turiștilor care ajung în zonă, dar este o oază de relaxare pentru localnici. Apa caldă și limpede, liniștea și vegetația bogată care înconjoară luciul apei transformă Laguna de Cluj într-o adevărată comoară.

E drept faptul că orice comoară e păzită cu strășnicie, spre a face grea descoperirea ei. În cazul lacului de la Aghireșu, drumul e cel care face grea apropierea. Poate s-a refăcut, dar anul trecut arăta ca după bombardament.

Lacul Tarnița

Cu peisaje extraordinar de frumoase și cu ”promisiunea” că poți avea un sejur de vis, Lacul Tarnița a devenit un pol turistic important în județul Cluj. Cu activități precum pescuitul, ski-ul nautic, înotul, plimbările cu barca sau skijet-ul, lacul promite că cei care ajung aici nu se vor plictisi. Extrem de tentant este și traseul spre Piatra lui Lucaci, punctul de belvedere care dezvăluie lacul și oferă priveliști spectaculoase. Traseul durează aproximativ 3 ore.

Din păcate, mi-a fost foarte greu să mă bucur de frumusețea lacului, așa cum am făcut-o de fiecare dată  când am poposit pe malul unui lac. Am fost ”întâmpinată” de nenumărate proprietăți private, lucru care m-a împiedicat să ajung la luciul de apă. Așa că, pentru cei interesați de relaxare pe Lacul Tarnița, recomand cazare la una din unitățile de pe malul acestuia.

Satul Chidea

La aproximativ 40 de kilometri de Cluj, pe Valea Borșei, există un loc de poveste, un loc în care timpul își trage sufletul și se lasă în colbul drumului a hodină. Acesta este satul Chidea, satul cu case ”împietrite” în liniștea dintre cerul albastru și pământul încărcat de istorie.

Chidea este satul în care totul este făcut din piatră, de la un capăt la altul. Aici, respectând o tradiție veche de sute de ani, oamenii nu au încetat să scoată de sub dealurile din jurul satului, tuf calcaros. Această rocă vulcanică din care, cu răbdare și pricepere se poate construi orice, nu este foarte simplu de prelucrat. Cei care o folosesc de când lumea spun că aceasta face casă bună cu ciocanul, târnăcopul și dalta. Atunci, care o fi oare misterul care leagă atât de strâns oamenii locului de ”tăria” scoasă din inima dealurilor?

Plimbarea prin satul-muzeu Chidea este o experiență de neratat. Iar imaginea căsuțelor care par a fi copia fidelă a trecutului este una care te face să uiți de tumultul vremurilor și să te lași în voia simplității liniștitoare. Probabil acesta este și sentimentul care-i mână pe cei câțiva clujeni care, pe timpul verii, lasă agitația marelui oraș și se retrag aici, pentru pace și echilibru.

Pensiunea ”La Conac”, experiența celui mai frumos apus

Se pare că, odată ajunși în Cluj și aveți lista obiectivelor, vă mai trebuie doar o cazare pe măsura locurilor descrise mai sus. Recomandarea mea este pensiunea ”La Conac” din Săliștea Veche.

Locația este o adevărată poveste de iubire. Așa am simțit și așa am trăit fiecare minut petrecut pe domeniul pensiunii. De cum am pășit pe iarba moale care se întinde de jur împrejurul locației am simțit că mă îndrăgostesc. Și m-am îndrăgostit de clădirea care scrutează cu eleganță zările, de livada care stăpânește dealul, de lacul care îmblânzește soarele, de câinii și pisicile care transformă și un om mare în copil, de liniștea tulburătoare și de oamenii frumoși care mi-au ieșit în întâmpinare. Cât despre apusul care m-a fermecat seară de seară pot spune doar atât….simfonie de august.

Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!

Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here