Oi fi eu subiectivă când afirm că Bucovina-i plină de povești? Dacă nu îmi dați crezare nu trebuie decât să-i bateți la pas domol ”cărările”. Veți descoperi sate autentice, oameni frumoși, dealuri adormite sub fânețele mirosind a viață, ape limpezi și mângâietoare și uriași stâncoși înlănțuiți spre împărăția norilor eterni. Ei, și când clopotele încep a se tângui spre asfințit totul capătă o aură dumnezeiască. Credeți-mă, Bucovina-i o poveste tare frumoasă! Iezerul Sadovei, luciul de apă ascuns în pădurile din Obcina Feredeului, stă mărturie vorbelor mele.

Cum s-a format Iezerul Sadovei

Iezerul Sadovei sau Lacul Iezer din Sadova este considerat un aprig competitor al mult mai cunoscutului rival, Lacul Roșu. Fiind un lac de baraj natural, se spune că acesta s-a format în urma procesului de alunecare a versantului pe cursul unui râu. Ceea ce a rezultat în urma acestui fenomen a redefinit întreaga zonă transformând-o într-o oază de liniște și frumusețe.

Apariția acestui lac în peisajul obcinelor domoale este învăluită în mister. Data nașterii sale este incertă, însă se pare că există unele menţiuni istorice de pe la 1594, din timpul domniei lui Aron Vodă, care-i atestă existența. Așadar, soarele își oglindește razele fierbinți în acest luciu de apă de peste 400 de ani.

Cum ajungi la Iezer

Drumul spre Iezerul Sadovei este el însuși o poveste. Dacă se vine dinspre Gura Humorului și se continuă spre Câmpulung Moldovenesc, satele așezate de-a lungul drumului E58 sunt scoase parcă din scrierile ”României Pitorești”. Vă recomand să treceți pe aici în zi de sărbătoare, pe la orele amiezii. Atunci e momentul când bucovinenii ies de la biserică purtând a rugăciune straiele lăsate din  moși-strămoși. Dacă traseul vine dinspre Vatra Dornei spre același Câmpulung Moldovenesc, acesta străbate frumosul Pas Mestecăniș. O splendoare!

Iezerul Sadovei aparține comunei sucevene Sadova și poate fi găsit după ce se străbate la pas sau cu mașina drumul forestier care iese din localitatea cu același nume și, în bună prietenie cu râul Iezer, se îndreaptă spre pădure. De o parte și de alta, poienile montane parcă îmbrățișează toată frumusețea lumii. Ca să nu mai vorbim despre prospețimea aerului și despre moliciunea ierbii. Și, drept încununare, liniștea tronează în tărâmul de poveste al Obcinei Feredeului. Odată ajunsă aici mi-am dorit să nu mai plec.



Booking.com

La un moment dat, în desișul codrului, apare o poartă de lemn. Dincolo de poartă, într-un cadru natural care tinde spre perfecțiune, se așază a tihnă Iezerul Sadovei.

Am ajuns la frumosul lac după ce o ploaie zdravănă a udat zona. Mi-a fost teamă că  nu mă voi putea bucura de frumusețea locului, dar nu a fost așa. Aerul ozonat și picăturile de apă așezate tandru pe vegetația din jurul lacului au dat un farmec aparte momentului.

Potecile din jurul lacului

De jur împrejurul lacului sunt poteci care invită la aventură. Recunosc faptul că am fost tentată să le urmez, dar pământul moale mustind a apă m-a oprit din dorința de a hoinări prin pădure. Însă, drumul forestier care trece prin dreapta lacului poate fi bătut la pas indiferent de vreme. Surpriza cea mai mare a fost să constat că pe acesta sunt marcaje care atestă fatul că Iezerul Sadovei face parte din faimosul traseu Via Transilvanica.

Iezerul Sadovei, lacul cu povești

Cei care ajung aici trebuie să fie cu ochii în patru. Legenda care învăluie Iezerul Sadovei spune că pe fundul lacului s-ar afla o comoară ascunsă acolo de tătari. Aceasta se pare că ar fi  apărată de numeroase vipere dar și de peștii din lac. Și pentru că orice poveste menită să atragă atenția trebuie să vină cu personaje fabuloase, se spune că păstrăvii păzitori ajung la dimensiuni inimaginabile.☺

Trecând de la poveste la realitate, în 1999 din Iezerul Sadovei a fost pescuit un păstrăv de 7,8 kilograme și 86 de centimetri. Acesta este un record național.

Gardienii din apele puțin cam tulburate de ploaia de vară nu s-au arătat. Însă, am observat multe rățuște sălbatice care străbăteau cu eleganță luciul apei, afundându-se misterios în zona cu vegetație. Oare aveau acolo o comoară?

Până nu demult, Iezerul Sadovei nu era considerat un obiectiv turistic. La începutul anilor ‛80 la baza lacului a fost construit un baraj de beton pentru a regla debitul de apă. Dar, inundațiile din 2008 au distrus parțial acest baraj, astfel o parte a lacului a fost secată și colmatată. Însă, am citit că în urmă cu câțiva ani locului i s-a dat importanța cuvenită. Au fost îndepărtate resturile de vegetație, a fost decolmatat parțial bazinul lacustru, s-au îndiguit malurile inferioare și s-a construit un deversor de beton.

Citind aceste lucruri am avut tendința să spun că Iezerul Sadovei nu prea mai este un lac de baraj natural. Ajungând însă în fața luciului de apă am simțit doar natura. Acum chiar e un colț de rai unde poți să te relaxezi, să-ți tragi sufletul după o plimbare plăcută și să admiri frumusețea zonei.

De la Iezer la Bolătău

Dacă vremea permite și spiritul de aventură e prezent în sufletul călătorului care ajunge la Iezerul Sadovei, traseul prin frumoasa Obcina Feredeului poate continua. Drumul forestier care trece pe lângă lac duce spre un altul mult mai retras și mai misterios, Lacul Bolătău. Distanța dintre ele este de aproximativ 2 kilometri, însă aceștia se vor face la pas. Eu am fost ”oprită” de vremea instabilă și de faptul că nu eram pregătită cu echipament de munte.

Unele studii spun că acesta din urmă este mult mai tânăr decât Iezerul Sadovei, având doar 200 de ani. Aprofundându-mi ”cercetarea” în privința celor două lacuri am descoperit scrieri care atestă faptul că ambele au vârste cu adevărat matusalemice. Astfel am vorbi despre 1000 și respectiv 4000 de ani.

Nu știu care este adevărul științific în ceea ce privește vârsta celor două lacuri dar știu sigur că poveștile care se ”perindă” în jurul lor sunt extrem de incitante. Așadar, dacă vreți să admirați cele două frumuseți din Obcina Feredeului luați calea Bucovinei și pregăiți-vă pentru niște peisaje….de poveste.

Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!☺

Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram !

4 COMENTARII

  1. Intr-adevar, peisaje de vis! Cand aveam 12 ani am mers cu tata si scriitorul Dragos Vicol in acest loc. Este un loc neasemuit de frumos. Si cu prima ocazie voi merge din nou. Foarte frumos ati descris acest taram de poveste.

    • Nu am văzut niciodată pescari în zonă. Nu cred că este permis pescuitul. Este un lac ce invită la relaxare vizuală și la plimbări pe potecile ce îl înconjoară. ????

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.