PLATOUL BUCEGI, LOCUL UNDE PLOAIA NU CONTEAZĂ

Platoul Bucegi

PLATOUL BUCEGI, LOCUL UNDE PLOAIA NU CONTEAZĂ

Mă întâmpină o imagine cum rar îmi este dat să văd. Cerul pare că îmbrățișează pământul într-o dragoste pură și frumoasă. Am sentimentul că mă eliberez de toate temerile, nemulțumirile și grijile acumulate în timp și, îmi încarc sufletul cu o fericire absolută. Cât cuprind cu ochii văd doar unduirile munților și spectacolul pe care aceștia îl prezintă cu atâta ușurință celor care pornesc în această minunată aventură.

Drumul spre Platoul Bucegi

Atunci când mi-am exprimat dorința de a ajunge pe Platoul Bucegi toată lumea a fost entuziasmată. După un timp, atunci când echipa călătoare s-a obișnuit cu ideea și și-a făcut planuri care includeau celebrele Babe și nu mai puțin celebrul Sfinx, am venit cu continuarea. Vreau să ajung acolo pe jos, nu vreau cu telecabina! Rumoare, ochi mari, pupile mărite, tăcere…
Cu planurile bine făcute, cu echipamentul aferent hoinărelii pe munte și cu entuziasmul la purtător am pornit pe Transbucegi sau Drumul Babelor către Platoul Bucegi. Nu știam foarte multe despre acest drum însă, după o citire rapidă pe internet, o conversație spumoasă cu o chelneriță drăguță undeva pe traseul Sinaia-Târgoviște și o urmărire atentă a indicatoarelor, am purces pe o fâșie șerpuitoare spre Cabana Piatra Arsă.
Primii kilometri spun povestea pădurii. Aceasta este atât de intensă și de captivantă, încât, nu reziști să nu te oprești din goana mașinii și să respiri una cu copacii înalți și drepți. Liniștea apăsătoare și binefăcătoare este străpunsă de trilurile păsărilor și de cântecul timid al vântului care se izbește de frunzele încă verzi și încă umede.
Oare de ce pădurea are această magie care te poartă într-o altă lume? Nu ai cum să nu o iubești și să nu îți dorești să îi pătrunzi misterul. Atât de frumoasă, atât de proaspătă, atât de tăcută!

Supriza muntelui

Odată ieșit din pădure, drumul oferă o priveliște care îți stârnește un curcubeu de emoții și un șir neîntrerupt de exclamații. Nu știi ce să admiri mai întâi, cerul care se pregătește să scapere spre pământ o ploaie de sfârșit de vară, crestele munților care îndrăznesc să se împotrivească norilor sau vârfurile brazilor care străpung linia pădurii și se aventurează spre albastrul infinit.
Deși îngustă, panglica proaspăt asfaltată oferă călătorului o libertate extraordinară. Recunosc faptul că nu aveam deloc așteptări și nu îmi creionasem în minte, așa cum fac de multe ori, tabloul acestor locuri. Cei din jurul meu spun că am imaginația mult prea generoasă, lucru care nu este mereu benefic. De data aceasta mi-am impus să nu îmi imaginez nimic. Așteptam surpriza. Și ce surpriză! De vis!
Platoul BucegiPlatoul Bucegi

Ploaia nu ne-a oprit din drum

Mașina și-a îndeplinit rolul său în această aventură și a rămas să se odihnească la răscrucea care pune călătorul să aleagă, Cabana Piatra Arsă sau Babele și Sfinxul. O ploaie măruntă și deasă m-a pus în dificultate. Platoul Bucegi era invadat de ploaie. Norii adunați deasupra platoului nu erau deloc prietenoși și nu îmi dădeau speranțe că se vor răzbuna.
Mă înțeleg din priviri cu băieții mei. Cel mare zâmbește nerăbdător să dea piept cu ploaia și cu muntele, cel mic se încruntă ușor speriat că trebuie să facă slalom printre bălțile de pe potecă și printre fulgerele răzlețe. Pornim la drum spre Platoul Bucegi.
Platoul BucegiPlatoul BucegiPlatoul BucegiDupă primii metri parcurși am înțeles faptul că muntele, în înțelepciunea sa, ne-a încercat voința și determinarea. Odată trecuți de această probă prin acceptarea picăturilor de ploaie ca făcând parte din decorul și mai ales din farmecul Bucegilor, am avut parte de un adevărat spectacol coloristic.
Covorul ierbii, atins de aerul toamnei, a devenit din ce în ce mai moale și mai palid. Și totuși, din loc în loc, acesta este străpuns de nestemate stropite din abundență cu picături reci de ploaie. Florile de munte sunt cele mai frumoase și cele mai prețioase. De ce? Sunt primele care dau binețe soarelui, au privilegiul de a fi cu ”petalele în nori” și parfumul lor ajunge până la lună și înapoi.
Platoul Bucegi

Sus pe Platoul Bucegi

Cărarea, care în final se dovedește a fi un drumeag destul de comod și de ușor de parcurs, șerpuiește printre stânci răzlețe și zone bogate în jnepeni. Încet, încet, în zare se ridică semeață crucea de pe Caraiman. Prin fața ei, trece urmându-și calea bine stabilită, telecabina. Cu siguranță, cei care se plimbă pe deasupra acestor peisaje au parte de o experiență magnifică. Însă, pentru cei care bat la pas calea muntelui, simțindu-i măreția și puterea, rămân cu această satisfacție întipărită în suflet.
Platoul BucegiDupă zeci de minute, aș aproxima la vreo 90, am ajuns acolo unde, pe Platoul Bucegi, privind orizontul, am avut sentimentul că am cucerit lumea. Unic și…e musai de trăit!
Platoul BucegiPlatoul BucegiPlatoul BucegiNorii au început să se disperseze lăsând un albastru incredibil de frumos să contrasteze cu verdele pădurii și cenușiul munților. Razele soarelui mângâie tandru formele îndrăznețe ale crestelor creând un tablou atât de copleșitor și atât de emoționant.
Caut din priviri măreția și farmecul locului și îmi dau seama că odată ajuns aici te contopești cu tot ceea ce înseamnă Platoul Bucegi. Am avut parte de o îmbrățișare prietenoasă și caldă a naturii, de o primire tăcută dar magică și de o răsplătire a efortului depus până acum printr-un peisaj demn de imortalizat pe vecie în suflet și în amintiri.
Platoul BucegiPlatoul BucegiPlatoul BucegiPlatoul BucegiSfinxul și Babele din Bucegi sunt formațiuni stâncoase care reprezintă adevărate monumente ale naturii. Zeci de mii de turiști străbat aceste înălțimi spectaculoase pentru a admira și a se bucura de ”vedetele” megalite antropomorfe. Uriașele structuri stâncoase au fost descoperite oficial la începutul secolului XX, devenind astfel un adevărat simbol al munților românești dar, și o sursă de inspirație pentru iubitorii de paranormal. Zeci de povești se învârt în jurul acestor minuni naturale, sporind farmecul și misterul locului.
Platoul BucegiPlatoul Bucegi

Sfinxul din Bucegi

Sfinxul este o stâncă uriașă care imită prin forma sa un chip uman. Aflat pe Platoul Bucegi la o înălțime de 2.216 metri, are dimensiuni impresionante, 8 metri înălțime și 12 metri lungime. Cel care a numit stânca cu chip de om este profesorul Alexandru Bădăuță, întemeietorul Oficiului Național de Turism.
Platoul BucegiAmatorii de povești susțin faptul că Sfinxul ar fi reprezentarea divinității supreme a pelsagilor, popor care a trăit în zona Bucegilor. Apoi, apare teoria conform căreia egiptenii ar fi plecat din această zonă și ar fi construit celebrul Sfinx de la Gizah, avându-l drept model pe cel din Platoul Bucegi. Alte teorii vorbesc despre piramide energetice, dovezi ale unor civilizații superioare dispărute, strămoși care apără munții și pământul românesc sau spiritul dacilor prezent aici prin chipul unui tarabostes.
Povestea mea este una lipsită de fapte istorice sau elemente fanteziste. Prezența Sfinxului m-a impresionat, fără discuție, și m-a fascinat prin încadrarea sa fizică într-un tablou natural deosebit. Ce am simțit? Fericire imensă pentru că am ajuns până aici, admirație pentru faptul că natura se dovedește încă o dată că este un artist desăvârșit și tristețe pentru faptul că în aceste locuri absolut încântătoare și-au făcut loc și multe gunoaie …

Babele din Caraiman

Nu departe de Sfinx, se arată alte formațiuni spectaculoase, numite inițial ”Babele din Caraiman”. Poziția acestor stânci le aseamănă cu un grup de femei trecute de prima tinerețe care stau la sfat.
Babele sunt conglomerate și gresii pe care diverși factori au modelat și au sculptat aceste forme spectaculoase. ”Oscilațiile climatice au fost înregistrate sub diverse forme. Pe conglomeratele și gresiile eterogene din Platoul Bucegi s-au format Babele și Ciupercile, sub acțiunea fenomenelor de șiroire, a regimului de îngheț-dezgheț diferențiat și a coroziunii eoliene”. Sună științific!☺

Vizitați Platoul Bucegi

Calea de întoarcere de pe Platoul Bucegi a fost mult mai ușoară și mai pitorească. Spectacolul cerului m-a țintuit de multe ori în loc și m-a făcut să mă pierd de grup. Am respirat adânc aerul acela pur și m-am încărcat cu acea energie frumoasă pe care muntele o oferă temerarilor care pornesc în a-l descoperi.
Mi-am îndeplinit un vis și am realizat faptul că, există un timp al tuturor lucrurilor. Acesta a fost timpul meu…sunt o învingătoare!
Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!☺

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.