Chidea, satul de piatră de lângă Cluj

La aproximativ 40 de kilometri de Cluj, pe Valea Borșei, există un loc de poveste, un loc în care timpul își trage sufletul și se lasă în colbul drumului a hodină. Acesta este satul Chidea, satul cu case ”împietrite” în liniștea dintre cerul albastru și pământul încărcat de istorie.

Atunci când am descoperit existența acestui sat-muzeu, l-am trecut pe lista destinațiilor de vară. Mi-am imaginat că timpul florilor parfumate și al soarelui care mângâie cu dragoste ferestrele caselor, este potrivit pentru o incursiune într-o lume unică, magică. Acum, la ceva vreme de la plimbarea mea pe ulițele prăfuite ale satului de piatră, mi-l imaginez învăluit în culorile toamnei. Cu siguranță e un tablou de agățat pe ”peretele sufletului”.

Cu o istorie de peste 700 de ani, fiind atestat documentar în anul 1344, Chidea este cunoscut drept satul cu aproximativ o sută de suflete și cinci biserici. Patru dintre ele poartă de sute de ani, în bătaia clopotelor, frumusețea și omenia acestei mici comunități. Acestea sunt: Biserica Reformată-Calvină, atestată documentar în secolul al XIII-lea, Biserica Romano-Catolică ”Sf. Ioan Nepomuk” din 1766, Biserica Unitariană din 1902, Biserica de lemn cu hramul ”Sfântul Gheorghe” din 1764 și, cea mai nouă, Biserica Baptistă.

Odată ce ai intrat în Chidea, drumul se împarte în două. Fie că urmezi calea care duce la stânga, fie că ții partea dreaptă a drumului mărginit de garduri rupte parcă din străfundul dealurilor înconjurătoare, pașii urmează aceeași poveste și ajung în același loc, în punctul de unde ai plecat.

Am intrat în sat, venind dinspre Vultureni. Liniștea era străpunsă doar de zgomotul motorului mașinii. A fost momentul în care am înțeles că ulițele satului Chidea trebuie străbătute la pas domol, cu inima deschisă și cu ochii pregătiți să aibă parte de un tablou unic. De la primii pași am avut senzația că intru într-o altă lume, o lume care împletește într-un echilibru perfect viața localnicilor și dărnicia naturii.

Chidea este satul în care totul este făcut din piatră, de la un capăt la altul. Aici, respectând o tradiție veche de sute de ani, oamenii nu au încetat să scoată de sub dealurile din jurul satului, tuf calcaros. Această rocă vulcanică din care, cu răbdare și pricepere se poate construi orice, nu este foarte simplu de prelucrat. Cei care o folosesc de când lumea spun că aceasta face casă bună cu ciocanul, târnăcopul și dalta. Atunci, care o fi oare misterul care leagă atât de strâns oamenii locului de ”tăria” scoasă din inima dealurilor?

Dacă pe la 1800 casele erau făcute din piatră și cușma lor era ”țesută” din paie acum, la distanță de peste două secole, zidurile caselor sunt tot din piatră, fără tencuială și fără var și doar acoperișul este din țiglă.

Plimbarea prin satul-muzeu Chidea este o experiență de neratat. Iar imaginea căsuțelor care par a fi copia fidelă a trecutului este una care te face să uiți de tumultul vremurilor și să te lași în voia simplității liniștitoare. Probabil acesta este și sentimentul care-i mână pe cei câțiva clujeni care, pe timpul verii, lasă agitația marelui oraș și se retrag aici, pentru pace și echilibru.

Am plecat din Chidea cu adidașii plini de praf și cu sufletul acoperit de o năframă de catifea. Tare mi-a plăcut! Mi-a plăcut povestea, mi-a plăcut locul acesta binecuvântat cu o liniște apăsătoare și mi-a plăcut căldura împrăștiată de căsuțele mici, înecate de vegetație.

Ce ziceți de o plimbare într-un sat de poveste?

Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!

Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram !