Dacă aș putea aș cumpăra timp, mult timp, clipe prețioase, secunde care să adune trăiri cât într-un an și…l-aș împărți celor care, în jurul meu, zi de zi se plâng că nu au timp. Mă întristează să aud mereu aceeași scuză, același motiv pentru care lăsăm lucrurile să degenereze în ceva ce nu ne dorim, dar acceptăm fără să ne opunem. De ce dăm mereu vina pe timp? Poate pentru că este mai simplu așa.
Nu am timp suficient pentru a mă odihni, nu am timp să citesc, nu mai apuc să trec pe la ai mei să văd ce fac, nu îmi permite timpul să mă relaxez la o cafea cu prietenii, de călătorit nici nu poate fi vorba…..nu îmi găsesc timp pentru copilul meu…..Am obosit să enumăr!

De multe ori aud spunându-se că timpul este inamicul nostru cel mai înverșunat. Cică nu iartă pe nimeni, nu face rabat de la nimic, nu face excepții și nici înțelegeri. Oare așa o fi?
”O parte din timp ne este răpită, alta ne este sustrasă, alta se scurge. Dar cea mai urâtă pierdere este aceea datorată neglijenței. Și dacă vrei să bagi de seamă vei vedea că cea mai mare parte a vieții noastre o pierdem făcând ce nu trebuie, mare parte făcând nimic, întreaga viață făcând altceva decât aspirăm să facem.” (Seneca)
Cât adevăr, ce relatare perfectă a realității înconjurătoare, cuvinte care poate uneori dor, deranjează, intrigă, dar, sunt atât de ….deschizătoare de suflet și de minte. Deci, drăguțul de el, timpul, nu este nici pe departe dușmanul nostru, nu ne vrea răul și nu ne așteaptă la vreun colț de stradă să ne sară în cale și să ne facă supușii săi.
[wtpsw_gridbox]
Nu timpul este inamicul nostru, ci noi suntem cei care ne declarăm dușmănia propriei noastre existențe. Nu timpul ne controlează pe noi, ci noi controlăm timpul, timpul nostru, momentul nostru, viața noastră. Panoul de control este la dispoziția noastră și nu cred că trebuie să fii mare inginer sau vreun programator de renume ca să poți orândui cele 86400 de secunde din zi. Pare mult? Chiar e mult! Câte secunde…de fericire…de iubire…de copilărie…de gânduri…de viață…de tine!

Nu sunt cel mai ordonat om de pe planetă și nici nu cred că mi-aș dori să fiu așa. Cred că aș pierde secunde prețioase pentru a-mi planifica fiecare mișcare, fiecare moment al zilei, fiecare alegere. Nu, nu sunt fan agendă de planificări și nici o mare iubitoare de perfecțiune sau calcularea fiecărei secunde. Însă, sunt o devoratoare de …Tăiește fiecare clipă la intensitate maximă!
Fiecare moment, fiecare minut, fiecare secundă contează. Poți face atât de multe lucruri într-un minut, lucruri pentru sufletul tău, pentru trupul tău, pentru iubitul tău, pentru copilul tău……
Odată, o persoană trecătoare prin viața mea, mi-a spus un lucru care mi s-a întipărit iremediabil în suflet. Seara, după ce lași pe noptieră cartea, sorbi ultima picătură de ceai din ceașca preferată și sufli în lumânarea cu aromă de lavandă, pune-ți următoarea întrebare: Ce am făcut pentru mine azi?




Azi-dimineață am lenevit mai mult în pat și am avut momentul meu de intimitate cu raza de soare care încerca să îmi spună că e timpul să încep să număr secundele. Pentru că era timpul meu, am lăsat-o să se agite, să se enerveze, să mă caute prin perdeaua dormitorului și să-și învețe lecția.
A urmat micul dejun, el, copilul aflat în vacanță, lapte cu cereale, eu, mama copilului aflat în vacanță, lapte cu cereale. Astăzi nu am mai făcut sandwichiul pentru pauza de masă, dar, am înlocuit tăiatul pâinii, șuncii și cașcavalului cu o porție generoasă de îmbrățișare mamă-fiu. De neînlocuit!☺
Am tras apoi o fugă până la serviciu, fiind și eu în vacanță, și am pus anumite lucruri în ordine. Am vorbit cu colegii, am râs, am simțit atitudinea grijulie a unei prietene și am privit cu alți ochi locul care mă împlinește de câțiva ani buni.
Venind spre casă nu am uitat să trec pe la dentistul meu să programez o ”întâlnire”, să dau târcoale magazinului care gazduiește de ceva vreme o rochie ce-mi face cu ochiul și să cumpăr înghețata preferată. Fiecare drum poate fi o aventură plăcută dacă știi cum să îl împarți, în util, plăcut și …pentru tine.☺
Acasă am bucătărit, am citit, mi-am făcut timp pentru momentul special al împletirii aromei de cafea cu gustul rafinat al ciocolatei belgiene, am vorbit la telefon cu mama, apoi cu sora mea și în final cu tata. Între timp, am terminat un articol de travel și l-am început pe acesta. Și pentru că sunt propria stăpână a timpului meu, îl voi termina.

Tot astăzi, am continuat în fața celui care de 12 ani este rațiunea mea de a trăi, pledoaria pentru folosirea utilă, rațională și plăcută a timpului. Ne contrăm în idei, argumentăm fiecare în funcție de experiență și dorință și încercăm să ajungem la un numitor comun. În final, eu am înțeles viziunea sa în raport cu petrecerea timpului în vacanță, iar el a recunoscut faptul că, deși nu îi convine de fiecare dată, eu am dreptate. Ce să-i faci, el e un copil bun iar eu sunt o mamă destul de înțelegătoare.☺
S-a terminat ziua? Încă nu. Mai am timp pentru porția de film, pentru completarea bagajului care mă va însoți în drumul spre Marea Egee și pentru o conversație binefăcătoatre, la telefon, cu cea mai bună prietenă.
Timpul, sau mai zis cum petrecem timpul, tine de alegerile pe care le facem. Alegem să fim într-un loc, lângă cineva sau lângă ceva; alegem să facem anumite lucruri în detrimentul altora; alegem să fim implicați sau doar spectatori; alegem să ne plângem sau să ne luăm viața în propriile mâini; alegem să fim fericiți sau să îi admirăm pe cei înconjurați de fericire…..
Timpul …prietenul din buzunarul de la piept.
Somn ușor și vise îndrăznețe!☺

2 COMENTARII

  1. Mișto! Îmi place sa iti citesc articolele, ma inspira, sa ne mai scrii, ca să avem ce citi!! Concediu plăcut, cred ca veți alege Grecia!!

    • Mulțumesc pentru cuvintele frumoase! Bagajul e făcut, mâine seară voi urma drumul Eladei!

Comments are closed.