Încă un vis împlinit, multe limite depășite, o oboseală frumoasă și o bucurie imensă. Cam așa aș sintetiza experiența cuceririi Vârfului Pietrosul Rodnei, cel mai înalt vârf din Carpații Orientali. O bună perioadă de timp am îndrăznit doar să-l admir de la distanță, fiind mereu acoperit de zăpadă și având eticheta de ”inabordabil”. Însă, pentru că nimic nu este imposibil, după 9 ore de traseu spectaculos și extrem de solicitant, am pășit aproape de cer, la 2303m. Ce mai, traseul Mănăstirea Borșa Pietroasa – Stația Meteo Iezer – Lacul Iezer – Vârful Pietrosul Rodnei este pe primul loc în topul traseelor montane parcurse de mine. Și am făcut câteva!

Atunci când am descoperit pe internet imaginile cu Pietrosul în toată splendoarea lui și cu spectacolul oferit de Lacul Iezer înconjurat de culmile muntoase ale Munților Rodnei, am spus că vreau să fac acest traseu. Așadar, m-am documentat cu privire la dificultatea lui și am decis că merită să încerc. Se pare că în același timp cu mine au decis și alții că merită să încerce, pentru că am împărțit traseul spre Vârful Pietrosul Rodnei cu foarte mulți temerari. Din păcate, unii erau total nepregătiți pentru munte.


De unde pornește traseul spre Vârful Pietrosul Rodnei
Ziua a început cu un vibe pozitiv și o dorință nebună de a mă bucura de frumusețea muntelui. Astfel, la 6:30 am plecat de acasă și la 9:30 am intrat pe traseu. Punctul de plecare a fost Mănăstirea Borșa Pietroasa. Din drumul principal(DN18) până la mănăstire sunt aproximativ 4 km. Unii fac și această parte pe jos, însă eu am preferat să merg cu mașina pentru că este asfalt și lângă mănăstire este o parcare destul de generoasă.


Prima parte a traseului, cea care pornește de la mănăstire și ajunge la Stația Meteo Iezer, se face pe un drum forestier destul de greu de abordat. Asta pentru că urcă fără încetare și este plin de stânci. Din când în când, apare câte o scurtătură prin pădure care mai taie din lungimea drumului. Am urmat și eu câteva dar sunt destul de obositoare pentru că sunt în pantă. Însă au și ele farmecul lor pădurea fiind plină de comori.


După 2 ore și 30 de minute am ajuns la Stația Meteo Iezer. Sunt convinsă că cei care au un ritm mai susținut pe munte pot face această parte în mai puțin timp. Eu prefer să fac pauze în care să mă bucur de peisaj și să fac multe fotografii, spre nemulțumirea lui Dragoș, partea masculină a tarabei. Mereu mă tachinează că sunt melcușor. Dar pe mine nu mă deranjează și sunt mândră de mine că duc la bun sfârșit fiecare traseu abordat.



Potecă îngustă prin jnepeniș spre Lacul Iezer
În momentul în care s-a arătat Stația Meteo la orizont tabloul Munților Rodnei m-a cucerit iremediabil. Privind spre căldarea care adăpostește Lacul Iezer am avut senzația că ceea ce văd este ireal. Imaginea nu se poate compara cu ceea ce am văzut în fotografii. Realitatea este mult mai spectaculoasă.



De la stație până la lac am făcut aproximativ 20 de minute. Poteca se afundă mai întâi în jnepeniș apoi iese în gol alpin. Prima parte este ceva mai greoaie pentru că e stâncoasă apoi cărarea se unduie pe lângă un fir de apă ce pleacă din lac.


Lacul Iezer este prima oprire a celor care vor să ajungă pe Vârful Pietrosul Rodnei. Acesta este un lac glaciar format la altitudinea de 1.825 de metri. Are suprafaţa de 3.450 de metri pătraţi și adâncimea maximă de 2,5 metri. Apa lui este extrem de limpede și are o temperatură destul de scăzută.


Însă, luciul de apă de sub Pietros este cunoscut mai ales pentru forma sa deosebită, lacul imitând perfect harta României. Este absolut fascinant să vezi cum munții măreți se oglindesc într-un lac cu o astfel de formă. Apoi, nu doar imaginea Lacului Iezer este impresionantă, ci întreaga căldare care-l găzduiește.



Aici am făcut o pauză generoasă. Era și cazul, după un urcuș constant de aproape trei ore. Nu mă mai săturam de făcut poze și de admirat priveliștea. Apoi, trebuia să mă obișnuiesc cu gândul că voi ataca masivul care se avânta atât de curajos spre înaltul cerului, Pietrosul Rodnei. Aproape că nu-i vedeam vârful. Totuși, trenulețul de oameni care se vedea înaintând pe potecă mi-a dat curaj. Hai că pot!


Traseul în zigzag spre Vârful Pietrosul Rodnei
De la Lacul Iezer pornește în zigzag poteca spre vârf. Această parte din traseu este cea mai solicitantă, nu pentru că ar fi tehnică, ci pentru că diferența de nivel este mare. Apoi, în unele zone poteca este destul de îngustă, echilibrul fiind extrem de important în acest caz.


Recunosc faptul că am făcut multe pauze pentru a-mi regla respirația. Apoi, peisajul incredibil trebuia admirat temeinic. Și uite așa, după 1 oră și 45 de minute am poposit pe creastă. Locul este o binecuvântare pentru toți cei care urmează poteca spre vârf. Așadar, încă un popas. Pentru mine a fost unul binevenit pentru că se vedea în zare cum vârful era asaltat de zeci de iubitori de munte. Am așteptat să se mai elibereze zona și am pornit pe ultima partea a traseului. Până pe Vârful Pietrosul Rodnei am mai făcut încă 30 de minute.



Cum e să ajungi pe cel mai înalt vârf din Carpații Orientali? Fabulos. Provocarea fizică este uriașă, pentru că e un traseu de anduranță. Însă, odată ajuns sus, uiți de toate durerile și ai impresia că poți atinge cerul cu mâna. Cât despre ceea ce se arată ochiului de la 2303m altitudine, nu poate fi descris în cuvinte.



9 ore de traseu și amintiri de poveste
La coborâre a fost mult mai ușor. Eram și cu încrederea în mine la cote maxime și cu sufletul plin de bucurie și frumusețe. Chiar nu a mai contat că picioarele nu prea mă mai ascultau și nici faptul că se însera. Când am ajuns în parcarea de lângă mănăstire am simțit că sunt o câștigătoare. Mi-am forțat limitele și, cel mai important, nu am renunțat. Răsplata a fost una pe măsura efortului, o zi memorabilă.



Dacă sunteți îndrăgostiți de munte e musai să faceți traseul spre Vârful Pietrosul Rodnei. Experiența este incredibilă iar peisajele te lasă fără cuvinte. Drept bonus, veți avea parte de spectacolul simpaticelor marmote. Eu le-am auzit de nenumărate ori. Presupun că dacă aș fi avut cu mine un aparat foto profesional le-aș fi putut și imortaliza.
Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!
Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!
Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook și dă follow pe instagram!



