Sunt ceva ani de când îmi tot propun să ajung în Viscri, fascinată fiind de povestea acestui sat transilvănean. Mai mult decât atât, fiind îndrăgostită de satele săsești, mi-aș dori să le cutreier la pas pe toate. Așadar, după lungi așteptări, a venit și timpul ”satului regal”. Cum a fost experiența? Aș putea spune că a fost interesantă și puțin diferită față de ceea ce se induce prin reportajele de la TV sau articolele de pe bloguri. Recunosc, am avut așteptări prea mari și mi-am dorit ca Viscri să poată egala emoția vizitării altor sate magice de pe plaiuri mioritice. Mă refer aici la Chidea sau Panaci. Asta nu înseamnă că nu mi-a plăcut.
Poziționat între Brașov și Sighișoara, Viscri își are locul bine stabilit pe harta mondială a satelor tradiţionale din lume, aflându-se în patrimoniul UNESCO. Însă, nu acest lucru a făcut ca numărul de turiști care vizitează localitatea să crească considerabil de la un an la altul, ci faptul că în 2006 regele Charles al III-lea, pe atunci prinț, a cumpărat o casă aici. După această achiziție, fundaţia Mihai Eminescu Trust patronată de Charles a renovat biserica şi alte câteva case din zonă, oferindu-le strălucirea de altă dată.
O vizită în Viscri e ca o gură de aer proaspăt sau ca o dulce întoarcere în timp
Iar pentru cei pasionați de istorie, o hoinăreală pe ulițele satului poate reprezenta un imbold în a căuta povestea locului. Am căutat-o și eu și am găsit câteva lucruri interesante. Se pare că așezarea este menționată într-un registru al localităților din comitatul de Rupea abia pe la 1400, deși istoria sa începe mult mai devreme, în secolul al XII-lea, când a fost colonizată această parte a Transilvaniei. Apoi documentele spun că pe la 1500 Viscri este enumerată printre comunele libere ale Scaunului de Rupea, cu 51 de gospodării, trei păstori, un dascăl și doi săraci. Dinamica localității nu s-a schimbat foarte mult, Viscri rămânând un sat mic, cu aproximativ 500 de locuitori din care doar vreo 27 mai sunt sași.
Întorcându-mă la experiența mea în Viscri, probabil unii s-ar întreba cum am reușit ca aceasta să fie una memorabilă. Ei bine, e foarte simplu. M-am lăsat purtată de poveștile caselor, ulițelor și oamenilor ce viețuiesc prin aceste locuri și am simțit energia lor. În final, după câteva ore petrecute în sânul acestei comunități frumoase, am avut senzația că timpul a stat în loc și mi-a dat răgaz să inspir și să expir simplitate. Ce-ar fi să încercați? Și ca să mergeți în această călătorie cu ”temele” făcute, vă las mai jos câteva ponturi pentru ca vizita voastră în Viscri să fie una de suflet.
1.Plimbați-vă la pas pe ulițele satului
Experiența Viscri trebuie să fie traită pe tihnă, așa cum își duc viața sătenii de aici. Astfel, după ce intri în localitate, parchează mașina în parcarea publică și pornește la pas pe ulițele satului. Eu asta am făcut și am avut parte de o plimbare plină de culoare. M-am bucurat de fiecare casă, de fiecare pisică întinsă leneșă la soare și de fiecare lucru atent meșteșugit de oamenii locului. Atenție, nu ratatați coșărcile agățate de o parte și de alta a drumului în chip de coșuri de gunoi! Mie mi-au amintit de zilele de vară în care strângeam în ele iarba proaspăt cosită din curte. Mi s-a părut extrem de ingenioasă ideea de a le folosi astfel. E clar, se integrează perfect în peisajul ulițelor pudrate cu praf și povești.
Și tot din tabloul arhaic al satului fac parte și porțile împodobite cu articole de îmbrăcăminte tricotate din lână, de femeile din sat. Citisem faptul că acestea au fost cooptate de către doi nemți stabiliți aici, într-un proiect numit ”Șosete din lână naturală din Viscri”. Astfel, zeci de mii de perechi de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere sau papuci de pâslă ajung anual într-un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând în toată ţara.
2.Vizitați casa Regelui Charles al III-lea
Viscri a devenit satul vedetă al Transilvaniei datorită faptului că Charles, în perioada în care era încă prinț al Regatului, s-a îndrăgostit de simplitatea și frumusețea satelor săsești și și-a cumpărat o casă aici. După ce a achiziționat-o, acesta și-a dorit ca restaurarea acesteia să se facă cu metode tradiționale, fără să fie știrbite frumusețea și autenticitatea casei. După restaurare, ”casa albastră” a servit drept pensiune pentru turiștii cu dare de mână, acum însă aceasta este deschisă publicului larg.
Am fost fermecată de ceea ce am descoperit după ce am trecut de poarta proprietății. Curtea generoasă și plină de flori, verdele incredibil al ierbii și albastrul cerului împrumutat de pereții casei, toate dădeau impresia unei atmosfere de poveste.
După ce mi-am dat răgaz să mă bucur de liniștea curții am purces la a descoperi frumusețea locului. Astfel, am cutreierat prin grădina ce se întinde în spatele casei și am constatat că e un loc unde copiii satului învață agricultură. Mi s-a părut excelentă ideea.
Apoi am admirat expoziția „The Darkness Within: Copșa Mică 1988-1995” aflată în șura transformată în spațiu de expunere. Am înțeles că e o expoziție temporară cu o selecţie de 42 de fotografii realizate de fotograful britanic Barry Lewis pe parcursul vizitelor sale în zonă atât înainte de 1989, cât şi în anii următori.
Eram tare curioasă cum arată interiorul casei, știind că aici stă Regele Charles atunci când vine în Viscri. Ce am găsit? Am găsit aerul acela de loc plin de istorie și istorii. Mi-a plăcut!
În final m-am bucurat de priveliștea oferită de întreaga curte, făcând un popas pe terasa special amenajată pentru turiști.
3.Descoperiți Biserica Fortificată din Viscri
Biserica Fortificată din Viscri este probabil cel mai căutat și mai animat loc din sat. E punctul de atracție al turiștilor atât prin frumusețea sa cât și prin faptul că este extrem de vie. Sobră și modestă, biserica are o poveste tare interesantă. Ridicată de către primii coloniști secui ajunși aici, pe fundațiile unei biserici romanice, construcția a suferit modificări de-a lungul sutelor de ani, fiind în final fortificată. Amplasarea sa deasupra satului, asemeni unui cuib de vulturi, trădează dorința comunității de a avea un loc ferit de primejdii.
Am vizitat multe biserici fortificate în Transilvania și toate mi-au plăcut. Recunosc însă faptul că aceasta m-a impresionat prin vivacitatea sa, prin ceea ce oferă celor care-i trec pragul. În interiorul zidurilor de apărare funcționează un muzeu unde se pot admira costume tradiționale ale sașilor, piese de mobilier și articole țesute sau de olărit folosite în viața de zi cu zi a comunității.
Interiorul bisericii este foarte simplu, dar în același timp fermecător. Tavanul casetat este cel original, datând din 1743. Liniștea m-a cuprins în momentul în care am pășit în biserică, însă mi-am imaginat cum ar arăta o slujbă aici. Orga impunătoare mi-a ”acordat” sufletul și m-a ajutat să ascult muzică fără ca liniștea să fie stingherită.
Dacă ajungeți aici e musai să urcați în turnul bisericii. Scările sunt destul de înguste și abrupte dar priveliștea de sus merită tot efortul.
4.Gustați bucatele tradiționale la un punct gastronomic local
După plimbarea pe ulițele satului sigur vine și foamea. La mine a venit repede și am căutat să mi-o potolesc în cel mai autentic loc posibil. În Viscri sunt mai multe puncte gastronomice locale unde turiștii pot savura bucătăria tradițională, însă eu m-am oprit la Viscri 38.
Mâncarea a fost senzațională iar atmosfera pe măsură. Borșul de cocoș cu tăiței de casă a avut acel gust al copilăriei iar prăjitura cu rubarbă m-a cucerit. Totul a fost de nota 10.
Da, mi-a plăcut în Viscri! Plimbându-mă pe ulițele satului și privind în ochii oamenilor care viețuiesc aici am simțit liniște. E mare lucru să ai parte de așa ceva în sânul unei comunități. Apoi, când liniștea se împletește cu blândețea din privirea oamenilor locului, experiența e unică și se cere repetată. Oare cum o arăta Viscri îmbrăcat de toamnă?
Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!
Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!
Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook și dă follow pe instagram!
Am fost în vizită și mi-a plăcut foarte mult. Recomand la toată lumea.