Povestea dimineții de august a început cu un adevărat spectacol al naturii. Albastrul acela intens, atât de clar și atât de scânteietor, se revărsa fără pic de timiditate peste verdele crud care îmbrăca culmile munților. Ghemotoace albe și pufoase mângâiau în jocul lor plutitor vârfurile brazilor falnici și netemători. Un tablou încântător se dezvăluia generos în mândrul Ținut Secuiesc, în locul acela mângâiat de soare, zvântat de adieri răcoroase, zdruncinat de ierni grele și iubit de cei veșnic îndrăgostiți de natură. O vreme excelentă pentru a hoinări prin Tinovul Mohoș.

Adevărate comori găsești aici, în Masivul Ciomatu din Munții Harghitei. Două dintre ele le-am descoperit în acea frumoasă dimineață de august, însoțită fiind de un soare blând, un chef teribil de hoinăreală la firul ierbii și o poftă copilărească de ascultat povești.

După un drum pitoresc, un mănunchi de fotografii închinate naturii blânde și prietenoase și o revărsare de liniște și încântare la malul Lacului Sf. Ana, citește aici, am poposit la umbra unui panou care mă atenționa că am ajuns la intrarea în Tinovul Mohoș.

Parcarea plină de mașini anunța faptul că nu suntem singurii dornici de aventură în inima pădurilor harghitene. Că veni vorba de parcare, la restaurantul de aici am mâncat niște langoși de te lingi pe degete. După așa un deliciu nu îți mai trebuie mâncare câteva ore bune.☺

Cum s-a format Tinovul Mohoș

O cărare care tăia gingaș verdele ierbii m-a purtat spre ceea ce se anunța a fi o evadare în mijlocul naturii. Pădurea deasă care se arăta la orizont nu lăsa nimic să se întrevadă, secretul tinovului fiind bine păstrat de atâta vreme.

Tinovul Mohoș este una dintre cele mai valoroase rezervații botanice din țara noastră, fiind parte integrantă din rezervația naturală localizată în craterele gemene ale vulcanului stins, Ciomatul Mare.

Cercetările geologice confirmă faptul că primul care a erupt a fost craterul cu Tinovul Mohoș. Ulterior, acesta s-a liniștit și în el s-a format un lac. Ceva mai târziu activitatea vulcanică a fost reluată, de data aceasta prin cel de-al doilea crater, cenușa fiind aruncată în zona proaspătului lac format. Acesta a fost colmatat, lucru care a dus la dezvoltarea mușchiului de turbă. Din luciul inițial de apă au mai rămas câteva ochiuri.

Stratul de turbă este gros de 10 până la 20 de metri, grosimea lui fiind suficient de atractivă, pentru a provoca exploatarea acesteia. Asta s-a întâmplat cu ceva ani în urmă.

În perioadele ploioase, din cauza umezelii, Tinovul Mohoș devine destul de periculos. Mușchiul de turbă se transformă într-un adevărat burete îmbibat cu apă. Vă puteți imagina un burete de vreo 20 de metri grosime… Așa că, indicațiile sunt destul de clare, deplasarea în rezervație se face doar în grupuri, în prezența unui ghid specializat, pe o pasarelă de lemn și fără a încerca să ”împrumuți” din comorile oferite de mirifica zonă.

Povești de la Nea Laszlo

Despre ghid, doar cuvinte de laudă. Nea Laszlo este un adevărat personaj. E o plăcere să îl asculți și datorită talentului său de a interacționa cu cei din jur. Face introducerea în povestea Tinovul Mohoș extrem de interesantă. Toți cei prezenți i-au sorbit cuvintele și au râs cu poftă la picanteriile discursului său. Se vede treaba că iubește ceea ce face și, mai mult decât atât, e parte integrantă din comorile Ținutului Secuiesc.☺

Despre Tinovul Mohoș am auzit multe, că e un tablou de natură special, că emană o sălbăticie fermecătoare, că e un loc grozav pentru superpoze și că e recunoscut pentru flora și fauna cu adânci rădăcini în perioada erei glaciare. Deci, valoarea locului este inestimabilă.

Tinovul Mohoș, așa cum spunea și șugubățul nostru povestitor, este un mixt cu păduri, mușchi și diverse specii de plante otrăvitoare cu efect halucinogen și plante carnivore. Chiar dacă stratul de mușchi poate fi considerat drept vegetație dominantă, celelalte specii de plante ies în evidență prin misterul și unicitatea lor.

In jurul reginei tinovului, planta carnivoră roua cerului, sunt remarcate nebunelele, trestia de câmp, bumbăcărița, pinul silvestru, mesteacănul pitic, mesteacănul pufos, lingularia și multe altele.

Cât despre vietățile care mișună prin zonă, pe lângă cele 108 specii de păianjeni își duc traiul reptile, păsări, insecte nenumărate, lupi și chiar urși.

Tinovul Mohoș, un fel de Avatar

În timp ce primeam indicațiile de la ghidul nostru, privirea îmi era atrasă de podețul de lemn care se afunda într-un spațiu care abunda de verdeață. Abia așteptam să descopăr lumea de dincolo. Eram foarte curioasă dacă frumusețea peisajului care mă înconjura în afara tinovului se va regăsi și în interiorul acestuia.

Ați văzut ”Avatar”? Filmul acesta m-a făcut să reconsider înțelesul cuvântului spectacol. Scenele suprarealiste dar atât de blânde în care natura realiza acea magie vizuală, m-au mișcat atunci, în fața ecranului, și acum în fața tinovului. Ei bine, Tinovul Mohoș este un fel de ”Avatar” doar că la scară mai mică. Eu așa l-am văzut și așa l-am simțit.

Tinovul Mohoș, răsfăț vizual

Peisajul în Tinovul Mohoș este de-a dreptul cameleonic. Pavajul de lemn care șerpuiește jucăuș în inima naturii sălbatice m-a purtat prin zeci de stări. Bucuria determinată de culoarea de la nivelul solului, mirarea adusă de goliciunea arborilor pitici, emoția provocată de siluetele fantomatice oglindite în cele două ochiuri de apă și admirația sinceră îndreptată spre natura aducătoare de comori, toate m-au copleșit.

Pentru a mă putea bucura de frumusețea și liniștea din acest fermecător colț de Românie am rămas puțin în urma grupului, atât cât să pot face niște fotografii splendide și să aud vocea ghidului, așa ca un zumzet nedeslușit. Nu ai cum să te rătăcești și nici nu ai cum să ratezi toate minunățiile. Singurul pericol este acela de a te lăsa fermecat de tabloul naturii.

Răsfățul vizual a durat câteva zeci de minute. În finalul vizitei, într-o poieniță rustic amenajată, am avut câteva clipe de răgaz stropite cu glume de gazda noastră. Au curs zeci de întrebări referitoare la fauna din Tinovul Mohoș. Poveștile cu persoane importante care au călcat pe poteca tinovului au fost ”gustate” de toată lumea, chiar și de cei mai mici dintre noi.

Cele mai captivante povești au fost însă cele despre urșii care dau târcoale pe aici. Faptul că aceștia au nume și sunt parte integrantă din zonă, nu știu dacă a fost mai liniștitor pentru noi, cei prezenți, dar cu siguranță a adus un plus de farmec momentului.

Poteca de întoarcere

Calea de întoarcere spre locul de unde am plecat, a schimbat peisajul complet. Am ieșit într-o poieniță extrem de caldă și primitoare, plină de flori și fluturi. Soarele prietenos a răsplătit fiecare emoție și fiecare atingere grijulie a potecii de lemn. Da, o experiență de neuitat și zeci de amintiri colorate.

Dacă se merită efortul, răbdarea, informarea în prealabil și timpul dedicat poveștilor de după? Categoric! Tinovul Mohoș este un adevărat spectacol, nu-l ratați!☺

Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!☺

Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram !

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.