Top 15 obiective turistice de neratat dacă vrei o vacanță de poveste în Apuseni

Cine nu își dorește să petreacă măcar câteva zile în zona Apusenilor? Partea asta de Românie are ceva magic, ceva care îți vrăjește privirea și îți cucerește sufletul definitiv. Aici sunt locuri de poveste, însă nu se arată oricui, ci doar celor care vin pregătiți pentru o aventură strașnică. Cum? Cu bocanci, lanternă, ceva condiție fizică, voie bună și dorință de hoinăreală. Să vă spun un secret! Cu ceva ani în urmă am încercat să descopăr frumusețile din Apuseni, dar am venit cam nepregătită. Nu-mi lipsea dorința de aventură, dar credeam că pot să mă bucur de natură fără să mă despart foarte mult de mașină. Mare greșeală! Anul acesta am venit pregătită iar cele patru zile petrecute în Apuseni s-au transformat într-un spectacol desăvărșit. Și pentru că îmi place să împărtășesc experiențele trăite în vacanțele mele, iată ce am văzut și ce am făcut vara asta în Apuseni!

Peștera Poarta lui Ionele

Comoară a Munților Apuseni, Peștera Poarta lui Ionele îi atrage pe turiști prin aspectul plin de mister și legenda care însoțește prezentarea ghidului. Se spune că aici își avea ascunzătoarea un haiduc, pe numele său Ionele. Portalul înalt de 12 metri și faptul că este amenajată, fiind ușor de străbătut și admirat, sunt motivele care transformă această peșteră într-un obiectiv turistic foarte căutat în Ținutul Moților. Peștera este casa unei colonii de lilieci, ultima parte a acesteia fiind închisă turiștilor tocmai pentru a nu deranja aceste viețuitoare. Am înțeles că acea zonă este accesibilă doar speologilor.

La peșteră se ajunge foarte ușor, mergând cu mașina din Gârda de Sus. Este o mică parcare aproape de intrarea în peșteră, iar de acolo se parcurge un traseu scurt de 5 minute.

Cheile Ordâncușei

Dacă ați ajuns la peșera Poarta lui Ionele, e musai să continuați cu drumul care străbate Cheile Ordâncușei. Acestea se întind pe o lungime de aproximativ 4 kilometri și sunt extrem de spectaculoase. Pereții înalți și stâncoși se întind spre cer de o parte și de alta a drumului betonat. Peisajul este fascinant, pereții muntelui fiind brăzdați de numeroase grote ce par a ascunde secrete ale haiducilor. Și dacă nu v-am convins, poate ideea de a trece peste un pod natural vă determină să vă faceți planuri de vacanță în Apuseni.

Poiana Călineasa

Pentru o întoarcere în timp, pe vremea lui Horea, se cere o vizită în Poiana Călineasa. E simplu de ajuns. Trecând de Cheile Ordâncușei, se urmează drumul asfaltat până în locul în care Dumnezeu a lepădat, se pare, toată frumusețea și liniștea din lume. Aici, timpul a stat în loc iar viața moților e scoasă parcă din paginile îngălbenite ale cărților. Povestea din Poiana Călineasa, acest loc mirific din Apuseni, începe în momentul în care pășunile munților înverzesc. Atunci e timpul în care moții se mută cu animalele la mutături. Acestea sunt construcții de lemn menite să-i găzduiască până vine frigul. Aici veți găsi o altă lume, oameni cu seninul în priviri, copii cu sufletul curat și niște plăcinte care-ți merg la suflet.

Booking.com

Ghețarul de la Scărișoara

Cine nu a auzit de Ghețarul de la Scărișoara! Peștera este considerată emblema Munților Apuseni și adăpostește cel mai mare ghețar subteran din sud-estul Europei. În urma cercetărilor s-a constatat că ghețarul are o vechime de cel puțin 10500 de ani, fapt care îl urcă în fruntea listei cu cei mai vechi ghețari de peșteră din lume. Am fost aici în primea mea incursiune în Apuseni și am ajuns cu greu în zona blocului de gheață. M-am bucurat enorm să văd că lucrurile s-au schimbat și traseul până în partea de jos a peșterii este foarte bine amenajat.

Să nu vă lăsați descurajați de cele peste 200 de trepte! Efortul vă va fi răsplătit cu o imagine incredibil de frumoasă.

Izbucul Cotețul Dobreștilor

Ați vizitat vreodată un izbuc? Ciudată denumire, nu? Izbucul este locul unde apele subterane apar la suprafață sub forma unui izvor puternic. În unele cazuri, izvoarele ies la suprafață în peșteri care pot fi total sau parțial inundate. Izbucul Cotețul Dobreștilor este o comoară ascunsă a Munților Apuseni. Acesta este situat pe teritoriul comunei Gârda de Sus, județul Alba. Izbucul este punctul de ieșire la lumină al apelor subterane care drenează Platoul Ocoale și care, în decursul timpului, au săpat marile goluri subterane ale Ghețarului de la Scărișoara, ale Peșterii Pojarul Poliței și ale Avenului din Șesuri. Pentru că l-am vizitat într-o perioadă foarte secetoasă, am reușit să intru în peștera „gazdă” unde am descoperit un lac de toată frumusețea. Am avut impresia că am ajuns într-o lume paralelă.

Atenție, indicatorul care arată localizarea izbucului este ușor de ratat și se află pe drumul spre Cătunul Casa de Piatră. Dacă ajungeți în zonă și vă este foame, puteți zăbovi puțin la Pensiunea La Marian. Se mănâncă bine.

Izbucul Tăuz

Pentru cei care ajung în Apuseni, Izbucul Tăuz e o descoperire spectaculoasă. Lacul de la poalele pereților stâncoși are o culoare incredibil de frumoasă și o poveste pe măsura frumuseții. Sub oglinda de apă ce „fotografiază” pădurea din jur se deschide cea mai adâncă peșteră scufundată din România. Având o lungime totală de 424 m și o adâncime maximă de 85 m, izbucul este locul unde ies la lumină apele care au întrat în subteran prin peșterile din amonte, Coiba Mare și Coiba Mică. Foarte mulți scafandri au încercat să descopere adâncurile peșterii scufundate, unul dintre ei, polonez de origine, pierzându-și viața aici la 4 octombrie 2002. Traseul până la izbuc pornește din Gârda de Sus spre cătunul Casa de Piatră. De la drum se merge pe o potecă, prin padure, aproximativ 15 minute. Peisajul este de poveste.

Peștera Coiba Mare

După ce v-ați clătit ochii privind în oglinda Izbucului Tăuz, nu vă opriți. Mergeți spre Coiba Mare. Aflată în topul celor mai spectaculoase dar și periculoase peșteri din lume, Coiba Mare din Munții Apuseni reprezintă o provocare pentru speologi. Cu un portal impresionant, 47 metri înălțime și 74 metri lățime, și o lungime a galeriilor de peste 4 kilometri, peștera este dificil de străbătut din cauza apelor adânci, nisipului din adâncuri și a buștenilor care blochează anumite intrări în galerii. Traseul spre peșteră pornește din cătunul Casa de Piatră și este ușor de străbătut, poteca prin pădure parcurgându-se în câteva minute. Intrarea în peșteră poate fi admirată de oricine, fiind un spectacol impresionant. Însă, explorarea galeriilor se face doar cu echipament special și în prezența unui ghid.

La câțiva zeci de metri de indicatorul spre Coiba Mare se află și peștera Coiba Mică. Este o peșteră greu accesibilă, coborârea sprea ea fiind mai dificilă. Pentru vizitare e nevoie de echipament special și abilități pe care nu orice turist le are. Așa că, am admirat intrarea de la distanță.

Peștera Ghețarul Vârtop

După această aventură pot spune cu toată inima că am intrat în „inima” Munților Bihorului și am descoperit cea mai spectaculoasă peșteră, Peștera Ghețarul de la Vârtop. Cunoscută sub mai multe denumiri, Peștera Minunată sau Ghețarul de la Casa de Piatră, aceasta este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Traseul spre peșteră pornește din cătunul Casa de Piatră, după potecile spre Coiba Mare și Coiba Mică și durează aproximativ 40 de minute. Intrarea în spectaculoasa cavernă se face printr-un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Fiind o peșteră neamenajată veți avea nevoie de încălțăminte adecvată, lanternă și ceva condiție fizică. Nu e chiar simplu dar efortul este răsplătit înmiit. Ghidul vă va purta prin minunata lume subterană împărțită în Sala Ghețarului, Sala Domnului, Sala Minunilor și Sala Mare.

Experiența explorării acestei peșteri a fost extrem de intensă chiar înainte de a intra în ea. Eu și gașca de prieteni cu care am mers în Apuseni ne-am întâlnit cu ghidul peșterii pe drumul de la capătul potecii spre aceasta. Pleca acasă pentru că i se terminase programul. La insistențele noastre s-a întors cu noi și ne-a ghidat în peșteră. A fost super, asta pentru că am simțit că am avut un tur privat.

Booking.com

Peștera Urșilor

Dacă spui Munții Apuseni, spui Peștera Urșilor. Având o lungime de 1500 de metri, peștera este unică în Europa prin diversitatea formațiunilor existente și prin cantitatea impresionată de urme și fosile ale ursului de cavernă. Acesta a dispărut în urmă cu 15000 de ani. Turiștii pot vizita doar jumătate din peșteră, această parte fiind compusă din trei galerii spectaculoase, Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviță și Galeria Lumânărilor.

Vizitarea se face organizat, în grupuri, cu un ghid care, prin povestea pe care o spune, captează atenția tuturor indiferent de vârstă. Bineînțeles, toată lumea așteaptă pățania ursului care a vrut să scape din peșteră și a rămas agățat în tavan. Copiii sunt cei mai încântați la auzul ”boacănei”.

Împătimiții de fotografii trebuie să aștepte până în ultima parte a peșterii, când ghidul dă startul ședințelor foto.

Stejarul secular din Remetea

Pentru iubitorii de natură și amatorii de îmbrățișări încărcate de energie binefăcătoare, Stejarul din Remetea e un obiectiv de neratat. Aflat în drumul spre Peștera Meziad, stejarul se înalță falnic spre cer, fără să-și arate câtuși de puțin vârsta, 600 de ani. Se spune că este unicul supraviețuitor al unei păduri ce se întindea între Remetea și Meziad. La vârsta pe care o are sigur știe o mulțime de povești care ar putea fi înșirate în cărțile de istorie. Poate, dacă îl îmbrățișați, vă șoptește și vouă una.

Peștera Meziad

În zona de vest a Munților Apuseni, pe valea Meziadului, se află una dintre cele mai spectaculoase peșteri din România și poate din întreaga lume, Peștera Meziad. Fiind una dintre primele peșteri amenajate și una dintre cele mai lungi peșteri din România, având 4.750 m lungime, peștera este în topul preferințelor turiștilor iubitori de munte. Pe lângă spectacolul vizual oferit celor care ajung aici, acesta începând încă de la portalul de intrare, peștera vine și cu multe elemente unice, acestea conferindu-i importanță și strălucire. Aici s-au găsit oasele ursului de cavernă, fragmente de ceramică aparținând culturii Coțofeni, adăpostește colonii mari de lilieci și deține minerale rare. Peștera nu impresionează doar prin dimensiune și amenajare ci și prin ”viața” ei de după descoperire. Se spune că în sălile spațioase ale peșterii, cu ani în urmă, se organizau baluri și recepții de anul nou și doar lumea bună avea acces. Wow!

Peștera cu Cristale din Mina Farcu

Povestea acestei peșteri a început atunci când minerii din Mina Farcu au avansat spre a mări galeria de exploatare. Astfel s-a descoperit o cavitate fără legătură cu exteriorul în care condițiile erau propice formării cristalelor de calcit. Peștera Farcu este singura din România în care pot fi admirate aceste cristale absolut superbe.

Pentru a se ajunge în peșteră se trece mai întâi printr-o galerie minieră unde este amenajată și o expoziție cu obiecte folosite de mineri. Traseul în Peștera cu Cristale este scurt, aproximativ 200 de metri, dar e plin de strălucire. Cristalele creează un adevărat spectacol vizual, păcat însă că unele zone au fost vandalizate. Punctul final este un balcon, de unde turiștii pot admira celebrele discuri de Farcu și „Libelulele de cristal”. Un obiectiv unic și ”prețios”. Pentru cine vrea ceva joacă, la ieșirea din mină poate să se joace la panourile interactive. Chiar m-am distrat!

Moara pe apă de la Roșia

Vizita la moara din Roșia a fost pentru mine ca o întoarcere în copilărie. Am simțit atât de intens acest popas la moara veche din secolul al XIX-lea, încât m-au năpădit lacrimile. Ce-i drept, la asta a contribuit și drăgălășenia morarului, Burtic Gheorghe, un bunic de peste 90 de ani. Am mai vizitat mori de apă, însă nicăieri nu am fost pusă să urmez un anumit ritual. Aici, bătrânul morar, ca un adevărat ”stareț” al locului, pe mine m-a pus să citesc binecuvântarea scrisă de familia sa pentru cei care-i trec pragul, ne-a miruit pe toți cei prezenți și ne-a tratat ca pe niște nepoți veniți în vizită. La final ne-a cântat la vioara cu goarnă.

Ce mai, m-am topit de dragul bunicului!

Lacul Vida sau Lacul cu vârtej

Atunci când am văzut pe internet fotografii cu lacul Vida, acestea m-au fermecat iremediabil. Ei bine, realitatea e la fel de fermecătoare ca imaginea imortalizată. Lacul Vida este un lac artificial realizat pe Râul Holod, print-un baraj de anrocamente de 10 m înălțime. Lacul este extrem de pitoresc, apa schimbându-și culoarea în funcție de anotimp. Asta pentru că în luciul apei se oglindește pădurea care înconjoară lacul. Însă, turiștii sunt atrași mai ales de ”vârtejul” care străpunge întinderea de apă. Acesta este, de fapt, pâlnia de deversare care are rolul de a normaliza debitul când sunt precipitații abundente în zonă. O plimbare în jurul lacului poate fi o binemeritată pauză de conectare la natură sau o porție de liniște.

Cascada Șipote, finalul

Cascada Șipote e o cădere de apă, în trepte, ce se întinde pe aproximativ 1 km. Ultima parte a cascadei, atunci când apa năvălește în Arieș, poate fi admirată de la șosea, pe DN 75, între Cîmpeni și Turda. Aici este un loc amenajat pentru popas, o parcare pentru mașini și o inimă mare pentru fotografii. Am înțeles că se poate face un traseu de aproximativ o oră și jumătate pentru a admira și partea superioară a cascadei. Nu l-am parcurs pentru că eram deja în drum spre casă. Se terminase vacanța!

Booking.com

Știu că mai sunt foarte multe obiective turistice în Apuseni, dar eu am avut la dispoziție doar patru zile. În această perioadă am încercat să mă încarc cu frumusețea acestei zone și să văd locuri spectaculoase. Asta, așa, ca să-mi fac poftă pentru următoarea aventură în acest colț de Românie.

Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!

Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram!