Recunosc, sunt vinovată! Nu am ajuns în județul Vâlcea până acum. Agenda mea roșie avea notate, de ceva vreme, câteva locuri care îmi făceau cu ochiul în zonă. Însă, până nu am simțit că e timpul pentru acel colț de Românie, nu m-am aventurat în a face planuri. Semnul a fost atunci când un reportaj la televizor dezvăluia frumusețile de pe Valea Oltului. Venise timpul!

Ceea ce am descoperit în Vâlcea, deși știu că mai sunt foarte multe de văzut, m-au determinat să consider că e locul perfect pentru o vacanță reușită. Aici, pe aceste meleaguri binecuvântate cu o frumusețe blândă și fermecătoare, găsești tot ceea ce-ți dorești. Găsești istorii și istorie, peisaje de vis, relaxare și, nu în ultimul rând, aventură. Așadar, de toate pentru toți. N-ai cum să te plictisești!

Ei bine, dacă vă doriți o vacanță care să se lase cu amintiri prețioase, vă poftesc în Vâlcea. Și ca să fiu și mai convingătoare, las mai jos 14 atracții și obiective turistice care mi-au încântat sufletul și mi-au bucurat privirea.

Valea Oltului sau Via Carolina

Dincolo de peisajul care te lasă fără cuvinte, natura întrecându-se parcă pe ea însăși, Valea Oltului e o cale plină de mărturii istorice și legende surprinzătoare. Istoria spune că la începutul secolului al XVIII-lea, după semnarea Păcii de la Passarowitz, Oltenia ajunge sub stăpânire austriacă. Drept urmare, Habsburgii construiesc pe Valea Oltului un drum considerat modern pentru perioada respectiva. În 1717 soseaua  a primit numele „Via Carolina”,  după împăratul Carol al VI-lea.

Cu o lungime de 47 de kilometri, Defileul Oltului este în prezent cel mai lung defileu din ţară. Deși în marea majoritate a timpului acest drum este aglomerat, traficul dintre Transilvania și Oltenia fiind intens, parcurgerea acestuia e un adevărat spectacol vizual. Pe o parte a șoselei muntele se înalță semeț până la cer iar pe cealaltă, Oltul își unduie cursul cu eleganță și dragoste de pământ străbun. Eu una m-am bucurat de viteza redusă a mașinii. Doar așa am putut admira tabloul complet al frumosului drum din Vâlcea.

Țara Loviștei și locul Bătăliei de la Posada

În nordul județului Vâlcea, la adăpostul masivelor Parâng și Făgăraș, se află o zonă de o frumusețe rară. Țara Loviștei, căci despre ea este vorba, este locul unde natura se dezvăluie în toată sălbăticia și splendoarea ei. Tot aici, urmașii dacilor trăiesc în armonie perfectă cu natura, părând nestingheriți de cursul vremii și al vremurilor.

Am pornit spre Țara Loviștei cu gândul de a mă bucura de tot ce oferă ea, natură, izvoare limpezi și răcoritoare, cale îngustă și spectaculoasă și multă istorie. Așa am descoperit comuna Perișani și locul unde se spune că avut loc celebra Bătălie de la Posada.

La întretăierea a trei drumuri care par a străpunge munții ce înconjoară zona, se află statuia lui Basarab I. Aici este locul unde întemeietorul Ţării Româneşti a scris actul de naştere al României de astăzi. Istoria spune că, timp de 4 zile friguroase din luna noiembrie a anului 1330, micuţa oaste formată din țărani liberi a înfruntat armata condusă de Regele maghiar Carol Robert de Anjou. Cine nu-și amintește de Bătălia de la Posada, atent și glorios descrisă în vechile cărți de istorie! Pot vizualiza până și imaginea care însoțea lecția respectivă. Însă, dacă pătrundem mai adânc în istorie, se presupune faptul că tot prin aste locuri dacii conduși de Decebal i-ar fi înfruntat și învins pe romani.

Mănăstirea Cornet și trenul de sub rugăciune

La jumătatea drumului dintre Râmnicu Vâlcea și Sibiu apare în fața călătorului un așezământ ca o bijuterie. Ridicată între 1662-1666 de Marele Vornic Mareș Băjescu și soția sa Maria, pe  o stâncă masivă care cobora din Munţii Lotrului până în albia râului Olt, Mănăstirea Cornet e o oază de liniște și frumusețe. Cine-i trece pragul are surpriza de a descoperi un mic colț de rai.

Însă, nu doar frumusețea și amplasarea ei într-o zonă pitorească o fac renumită printre călători. Ceea ce îi conferă unicitate în lume este faptul că pe sub mănăstire și-a făcut loc calea ferată. În anul 1897 proiectul construcţiei căii ferate Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului prevedea trecerea acesteia fix prin locul mănăstirii. Astfel, stânca ce poartă trupul mănăstirii ar fi urmat să fie dinamitată iar mănăstirea desfiinţată. După lungi discuții s-a ajuns la un compromis. Așa s-a construit tunelul de sub mănăstire, acesta devenind monument istoric.

Cheile Lotrișorului și Cascada Lotrișor

Cine își programează o vacanță în județul Vâlcea e musai să aibă în vedere frumoasele trasee din Parcul Național Cozia. Eu am ales să descopăr Cheile Lotrișorului și Cascada Lotrișor și tare bine am făcut.

Intrarea pe traseu se face din drumul european, înainte de a ajunge în Călimănești Căciulata, venind dinspre Sibiu. Indicatorul este destul de vizibil iar parcarea pentru mașini este la câțiva metri de la intrarea pe drumul forestier.

O frumusețe și o încântare sunt aceste chei. Întreg traseul este un adevărat spectacol al naturii, Lotrișorul cu apa zglobie formând cascade zgomotoase și bulboane adânci între pereții înalți și stâncoși.

Însă, pe lângă frumusețea peisajului, ceea ce mi-a plăcut foarte mult este faptul că aceste chei sunt extrem de bine îngrijite și organizate. Încă de la bariera care dădea startul traseului, loc în care un ranger punea la dispoziție bilete și informații prețioase, întreg parcursul Cheilor Lotrișorului s-a prezentat ca o poveste presărată cu panouri informative și locuri de recreere.

După  o oră de plimbare lejeră am ajuns la surpriza zonei, Cascada Lotrișor. Tabloul oferit de cascadă este unul deosebit de frumos, aceasta semănând cu o eșarfă de borangic aruncată pe peretele stâncos al muntelui. Cascada are un secret care îi conferă și mai mult farmec. Este artificială şi a fost realizată în anii ’50, când pe cursul râului s-a construit drumul forestier. Pentru că apa împiedica amenajarea drumului, muncitorii au deviat cursul printr-un tunel de 300 de metri, săpat în munte. Astfel, apa cade de la o înălţime de aproximativ 30 de metri.

Mănăstirea Turnu din Vâlcea

Atunci când am făcut planurile pentru vacanța în Vâlcea am observat că sunt foarte multe mănăstiri care, prin existența și povestea lor, sunt adevărate bijuterii spirituale. Mănăstirea Turnu este una dintre ele. Așezarea sa la poalele Masivului Cozia, nu departe de apele Oltului, este una care invită la plimbare în tărâmul liniștii. E atâta liniște în jur și atâta frumusețe!

Se spune că prin veacurile al XV-lea şi al XVI-lea, la poalele unui turn masiv ridicat de legiunile romane, s-au retras câţiva călugări de la Mănăstirea Cozia. Dintre aceștia, cei mai renumiţi au fost pustnicii Daniil şi Misail. Chiliile lor săpate în stâncă se văd şi astăzi. Cuviosul Misail a ridicat aici o mică biserică de lemn, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, devenit astfel ctitorul Schitului Turnu. Apoi, pe la 1676, Mitropolitul Varlaam al Ţării Romaneşti, construieşte la Turnu o bisericuţă din piatră şi cărămidă pe vechiul amplasament al bisericii de lemn, aşezând sub ea moaştele cuvioşilor Daniil şi Misail.

Curtea mănăstirii e primitoare și te cucerește instant prin frumusețea ”desfășurată” la fiecare pas. Flori, ziduri vechi și construcții noi, chilii agățate de stânca muntelui și o liniște apăsătoare, toate te cuprind și îți dau sentimentul că ești într-o altă lume.

Castrul Roman Arutela, pagină de istorie în Vâlcea

Pe malul Oltului, lângă celebrul drum al antichității, Calea lui Traian, între Călimăneşti Căciulata şi Turnu se află una din cele mai importante aşezări romane, Castrul Arutela. Acesta datează din anii 137 – 138 d.H. și a fost construit de o formaţie de arcaşi sirieni, din ordinul procuratorului Daciei inferioare, Titus Flavius Constans.

Adăpostit de Barajul Hidroenergetic Turnu, castrul își face simțită prezența cu modestie și eleganță. Multă istorie ar ”grăi” poiana care găzduiește construcția refăcută, dacă ar putea. Însă, pentru că nu poate, o plimbare printre zidurile tăcute sau printre rugii de mure rămași străjeri de nădejde, poate însemna o lecție de istorie.

Mănăstirea Cozia, primul obiectiv de pe lista vacanței în Vâlcea

Mi-am dorit foarte mult să ajung la Mănăstirea Cozia. Ani la rândul am vorbit copiilor, la orele de istorie, despre această mănăstirea care străjuiește de secole malul Oltului și despre povestea sa, dar nu i-am pășit pragul niciodată. Era și timpul. De aceea, pe lista obiectivelor din jud. Vâlcea, pe prima poziție a fost trecută Mănăstirea Cozia.

Mănăstirea a fost construită între anii 1387-1388, de către Mircea cel Bătrân, la îndemnul Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, cel care era sfetnicul domnitorului ”întru cele dumnezeiești”. Și pentru că i-a fost drag și de suflet acest lăcaș, domnitorul și-a dorit să fie înmormântat aici, lucru care s-a și întâmplat. Astfel, în pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea dar și al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei. 

Am dat de multă lume în curtea mănăstirii. Să fie oare ca urmare a faptului că e atât de ușor să ajungi aici, fiind în orașul Călimănești, sau e chiar un loc cu mare încărcătură spirituală? Indiferent de motivul pentru care calci pragul mănăstirii, pleci de aici cu o vibrație adâncă în suflet.

Croazieră pe Olt

Dacă ajungeți în Vâlcea și pășiți în curtea Mănăstirii Cozia, în spatele acesteia vă așteaptă o surpriză. Aici, la adăpostul zidurilor care se înalță parcă din apele Oltului, se află un mic port pentru ambarcațiuni. Acestea stau la dispoziția celor care își doresc să facă o croazieră pe râul Olt și să se bucure de peisajul pe care Masivul Cozia îl conturează în zonă. Tot de pe barcă, imaginea mănăstirii se schimbă total. În apele Oltului silueta acesteia se aseamănă cu a unei fortărețe. Una care păzește credința….

Poiana lui Căliman, loc de poveste în Călimănești Căciulata

Stațiunea Călimănești Căciulata, cea mai renumită stațiune balneo-climaterică de pe valea Oltului, e un important obiectiv turistic în jud. Vâlcea. Fie că alegi să stai aici câteva zile, fie poposești doar pentru câteva ore, stațiunea are cu ce să te încânte. Mai mult decât atât, o cazare în Călimănești Căciulata facilitează foarte mult accesul la marea majoritate a obiectivelor de pe Valea Oltului.

Ce poți face în Călimănești Căciulata? Poți să te distrezi în Aqua Park-ul Cozia, să te plimbi pe Aleea de cură, să te relaxezi pe faleza râului Olt, să admiri clădirile care duc cu ele faima gloriei de odinioară și să te bucuri de poveștile locului în Poiana lui Căliman.

Aceasta din urmă, celebra poiană, spune povestea unui conducător de obşte din secolul V, Căliman, care-şi păştea animalele în acest loc. Legenda afirmă că acesta a observat că oile sale nu se mai îmbolnăvesc de boala picioarelor, cunoscută în acea perioadă. Ciobanul a povestit acest lucru călugărilor Mânăstirii Cozia, afirmând că s-a vindecat și el de boli trupești scăldându-se în apele izvorâte din poiană. Călugării au verificat mărturia ciobanului şi au găsit izvoarele cu apa tămăduitoare. Însuşi ctitorul Mănăstirii Cozia, Mircea cel Bătrân, a venit şi s-a tratat aici la bătrâneţe. Povestea spune mai departe că, mai târziu, a venit spre vindecare şi urmaşul său, Matei Basarab.

Insula Ostrov și mănăstirea dintre trandafiri

Orice vizită în Vâlcea trebuie să cuprindă o plimbare pe insula mângâiată de apele Oltului, cea care adăpostește frumoasa Mănăstire Ostrov. Insula se află în centrul stațiunii Călimănești Căciulata și la ea se ajunge traversând un pod peste Olt.

Ctitorie a Domnitorului Neagoie Basarab și a soției sale Doamna Despina, Mănăstirea Ostrov este primul lăcaș de măicuțe din țară. Pe lângă liniștea parfumată de sutele de trandafiri care împânzesc curtea, cei care ajung aici găsesc o insulă de credință.

În această mănăstire s-au călugărit soţia domnitorului Neagoe Basarab, Doamna Despina, cu numele de Platonida, şi mama voievodului Mihai Viteazul, care şi-a luat numele de Teofana. Tot aici, zidurile mănăstirii ocrotesc cu sfințenie o icoană făcătoare de minuni, Icoana Maicii Domnului.

Muzeul Trovanților din Costești

Rezervația Naturală Muzeul Trovanților din comuna Costești, judetul Vâlcea, e locul unde ai impresia că ai ajuns într-o altă lume, una stranie. Formațiunile născute dintr-un deal nisipos au dimensiuni și forme diferite. În jurul trovanților se țes nenumărate povești. Unele spun că aceștia și-ar modifica în timp forma și mărimea, în timp ce altele povestesc despre deplasarea lor continuă. Chiar și fără aceste povești, locul rămâne unul magic.

Pentru a ajunge la această rezervație naturală se merge dinspre Râmnicu Vâlcea spre Horezu și, după localitatea Negrulești, în fața unei parcări generoase, apare o poartă care pare că ar ascunde ceva. După ce treci de ea, în fața unui perete înalt, sculptat de apă și vânt, apare spectacolul trovanților. Nu-l ratați!

Horezu și atelierele de ceramică

Pentru cei care ajung în Vâlcea, un punct important în periplul lor prin acest județ trebuie să fie localitatea Horezu. Situat într-un peisaj natural deosebit, înconjurat de munți falnici și încărcat de frumusețe, Horezu este considerat cel mai renumit centru de olărit din țară. Cine nu a auzit de celebrul cocoș de Horezu, simbol al artei născute dintr-un bulgăre de lut.

Olăritul este o ocupaţie foarte veche ce presupune răbdare și forţă fizică. Mai mult decât atât,  îndemânarea și diversele cunoștinţe în domeniul ceramicii și prelucrării lutului sunt extrem de importante. Lutul este scos din locuri bine știute, adus în gospodărie și frământat cu mâinile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, în timp ce este amestecat cu apă. Pasta astfel obţinută se face bulgări și apoi se lucrează la roată.

Dacă ajungeți în Horezu veți avea parte o demonstrație a realizării unui vas, călcând pragul unui atelier de ceramică. Eu am poposit în Atelierul de Ceramică Paloși, însă pe strada Tudor Vladimirescu din Horezu varietatea este mare și colorată. Nu uitați să vă luați o amintire! Eu nu am plecat fără farfuria mea cu mândrul cocoș.

Mănăstirea Hurezi, bijuterie a județului Vâlcea

Înălțată în 1693 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi este considerată, pe bună dreptate, cel mai reprezentativ exemplu de arhitectură pentru “stilul brâncovenesc”. Așezată într-un cadru idilic, la poalele muntelui, și înconjurată de liniște binecuvântată, complexul mănăstiresc este ca o gură de aer proaspăt pentru cei care-i trec pragul. Se spune că singuratatea și liniștea de odinioară a locului era tulburată doar de cântecele huhurezilor, păsari de noapte care au și dat denumirea locului.

Ansamblul monahal de la Hurezi se întinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzând mănăstirea propriu-zisă, Biserica Bolniță, Schitul Sfinților Apostoli, Schitul Sfântul Ștefan și Biserica Sfinții Îngeri.

E o plăcere să te plimbi pe aleile din curtea mănăstirii. Oriunde privești cu ochii dai de frumusețe, eleganță și zâmbete izvorâte din sufletele măicuțelor blânde la voce și senine în priviri. Și dacă tot veni vorba despre viețuitoarele mănăstirii, să nu plecați de aici fără să cumpărați ”dulcegării” de la magazinul din incintă. Tare bun e siropul de trandafiri dar și pelteaua de gutui.

Govora, stațiune cu renume în județul Vâlcea

Cu zeci de ani în urmă, stațiunea Băile Govora era considerată locul cu cel mai curat aer din Europa. Astfel, români dar și foarte mulți străini veneau aici să își trateze afecțiuni respiratorii, boli de piele și reumatism.

Govora a devenit renumită după ce, spun scrierile, un medic militar a reușit cu ajutorul apelor de aici să vindece rănile soldaților care au participat la Războiul de Independență. Informația a ajuns la primul ministru de la acea vreme, I.C. Brătianu, care a adus un inginer geolog francez pentru a face cercetări. Acesta, după primele expertize de la Băile Govora, a recunoscut importanța terapeutică a apelor minerale.

O plimbare prin parcul stațiunii este ca o dulce întoarcere în timp. Considerat ca fiind cel mai mare parc balnear din România, cu o suprafață de aproximativ 20 ha și alei cu o lungime totală de 5-6 km, acesta a fost proiectat de arhitectul peisagist Emil Pinard în anul 1930. Surpriza cea mare este atunci când, la capătul unei alei încadrate cu verdeață, răsare o adevărată bijuterie arhitecturală, spectaculosul Hotel Palace. Clădirea acestuia este monument istoric și reflectă întru totul spiritul boem al anilor interbelici.

Ei bine, județul Vâlcea s-a dovedit a fi o destinație de vacanță extrem de ofertantă. Poveștile adânc înrădăcinate în istorie, peisajele sale spectaculoase dar și lăcașurile de cult devenite monumente istorice, toate fascinează și ”produc” amintiri prețioase.

Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!

Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!

Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook  și dă follow pe instagram !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here