MAKRINITSA, SATUL AGĂȚAT DE PANTELE ABRUPTE ALE PELIONULUI
E atât de simplu și de firesc să te îndrăgostești de Grecia. Totul se întâmplă incredibil de repede și de frumos, încât, ai impresia că a fost în inima ta dintotdeauna.
Recunosc, sunt vinovată, port acest minunat colț de lume în sufletul meu încă de pe vremea orelor petrecute în compania ”Legendelor Olimpului”. Și ce ore! Mă lăsam purtată de fantasticele povești în decoruri ireal de frumoase. Cine ar fi crezut că aceste locuri care au dat naștere unor legende spumoase, aceste tărâmuri care au hrănit imaginația a generații întregi, chiar există.
După o călătorie de patru ore, pornind din Insula Skopelos, la bordul unui colos care a tăiat în două valurile ușor neliniștite ale Mării Egee, am ajuns în Volos, poarta de intrare în Pelion. Legendele spun că din acest renumit port al Eladei a plecat Iason, conducătorul argonauților, în căutarea Lânii de Aur.
Volos
Frumosul oraș, așezat ca un adevărat stăvilar în fața albastrului apei, își întinde cu eleganță străduțele prietenoase la picioarele miilor de turiști care poposesc, pentru un mic răgaz, în inima sa. În orice zonă a orașului te găsești și în orice parte privește ochiul curios, ceea ce ți se dezvăluie este realmente cuceritor. Printre construcțiile nu foarte înalte, se întrevede fie întinderea albastră a Egeei, fie panta verde a Muntelui Pelion.
Legendele grecești spun că numele acestui munte vine de la Regele Peleus, tatăl curajosului Ahile. Frumusețea acestor înălțimi și deschiderea lor spre nemărginitul albastru, i-a îndemnat pe zeii Olimpului să aleagă Pelionul ca reședință de vară. Ce pot să spun? Aș alege și eu, fără să stau prea mult să mă gândesc, drept reședință de vară, unul dintre cele 24 de sate care stau agățate de peretele muntelui.
Pornind din Volos către Makrinitsa și urmând întocmai șoseaua șerpuită care taie curajos urcușul, am parte de un tablou tipic grecesc. Pădurile dese care înșiruie pini, fagi și castani și nelipsitele livezi de meri, peri, portocali și cireși îmbrățișează cu tandrețe pământul ars de soare. Din loc în loc, covorul verde lasă să se întrevadă case albe, construite în stil tradițional.
Muntele Pelion
Nici drumul care se întinde ca un șarpe leneș și nici peisajele care se deschid de-a dreapta și de-a stânga nu ne lasă să înaintăm cu viteză spre primul sat care se odihnește pe stâncile Pelionului. Am astfel ocazia să opresc mașina de fiecare dată când peisajul mă lasă fără cuvinte.
După o salbă de viraje care pune la încercare și cel mai atent și disciplinat șofer, suntem întâmpinați de un personaj mitologic, centaurul. Se spune că Muntele Pelion ar fi fost tărâmul creaturilor mitice jumătate om, jumătate cal. Povestea merge chiar mai departe, atribuind locului, educația pe care viteazul Ahile o primește de la cel mai înțelept dintre centauri, Chiron.
Locul în care statuia centaurului tronează cu mândrie, este un adevărat rai al împătimiților de fotografii. Printre coroanele pinilor se dezvăluie atât Golful Volos în toată splendoara sa cât și satul Portaria.
Portaria
După un drum pitoresc presărat cu peisaje de vis și taverne colorate și primitoare am ajuns în Portaria. Frumosul sat tradițional este renumit pentru produsele din mătase confecționate de-a lungul celor cinci secole de ocupație turcă.
Vreme de plimbare și veselie…Am lăsat mașina în parcarea din centrul satului și am pornit la colindat pe străduțele prietenoase. Stânga, dreapta se înșiruie case albe sau cu fațadele de piatră, teverne străjuite de platani seculari, cafenele ascunse pe aleile dintre clădiri, magazine colorate și nenumărate izvoare care te îndeamnă să te răcorești negreșit. Deși tavernele erau destul de animate și parcările din fața hotelurilor și pensiunilor erau neîncăpătoare, străzile erau cufundate într-o liniște neobișnuită pentru orele prânzului.
Nu am zăbovit prea mult în pitorescul sat, însă, am avut timp să îmi clătesc ochii în magazinele de suveniruri, să cumpăr ceea ce îmi place și să îmi desfăt papilele gustative la masa unei taverne atent coordonată de o bătrânică simpatică.
Drumul spre Makrinitsa
Am continuat drumul care se ridică aventuros spre cer. Întregul traseu este o adevărată bucurie. Pe lângă faptul că perspectiva asupra golfului și a Mării Egee este din ce în ce mai spectaculoasă, adevărate comori se lasă descoperite de-a lungul șoselei. Nu mi-am refuzat plăcerea de a mă opri pentru fotografii de colecție. Păi, unde mai văd eu o biserică scoasă parcă dintr-un tablou atent pictat în fața căreia, el, grecul, se odihnește fără să-l deranjeze soarele dogoritor?☺
Apoi, o poartă atinsă de mângâierea apei repezi care țâșnește din muntele plin de povești, nu poate trece neobservată. M-am aventurat pentru câteva minute în parcul care se întindea în spatele acestei porți spectaculoase, însă, am revenit la mașină pentru a-mi continua drumul spre satul care oferă cea mai frumoasă panoramă a Volosului, Makrinitsa.
Muntele a devenit din ce în ce mai abrupt și drumul și-a tăiat ușor din lățime, semn că ne apropiem de finalul călătoriei noastre.
Makrinitsa este un sat cu o istorie bogată și un farmec unic. Se spune că a fost construit prin anii 1200, de către refugiații veniți din Constantinopol, în jurul unei mănăstiri. De-a lungul anilor, locuitorii au știut să aducă prosperitate comunității fiind buni negustori, meseriași pricepuți și constructori cu viziune.
Urcușul mașinii a luat sfârșit într-o parcare umbroasă, stropită fin de apa care cădea zgomotos într-o cascadă atent orânduită între ziduri vechi, clădiri și multă verdeață. În peisajul de piatră se remarcă un stâlp de lemn plin de indicatoare. Nu ai cum să te rătăcești!
La plimbare prin Makrinitsa
Ce a urmat după ce am luat la pas străduța pietruită, este o dedicație pentru sufletul meu și pentru inimile celor îndrăgostiți de Grecia. Casele care combină zidurile de piatră și pereții de un alb imaculat creează prin arhitectura și mai ales prin poziția lor un adevărat spectacol. Balcoanele jucăușe, ferestrele străjuite de obloane, picturile colorate așezate deasupra acestora și acoperișurile de piatră m-au cucerit. Cât despre florile care abundă în parfum și culoare, ce aș mai putea să spun? Makrinitsa este o desfătare!
Plimbarea pe străduța din Makrinitsa, bine păzită de patrupede prietenoase, a fost o adevărată aventură. Șirul de exclamări și cascada de zâmbete nu se mai opreau. Nu știam la ce să îmi arunc ochii mai întâi, construcțiile agățate parcă de peretele muntelui, vitrinele colorate ale magazinelor, tarabele pline de arome sau panorama generoasă a golfului.
Atâta frumusețe combinată cu acel sentiment că mai sus de atât nu se poate, dau naștere unor trăiri unice. De vis!
Cafea intr-un balcon numit Makrinitsa
Pentru a putea ”digera” pe îndelete ceea ce ne înconjura și pentru a ne bucura cât mai mult de decorul pe care Makrinitsa l-a pregătit în bună conlucrare cu bătrânul Pelion, am stăruit pentru ceva minute pe o terasă descoperită din întâmplare. Și acum mă bucur pentru faptul că am urmat acele scări misterioase care păreau că nu duc nicăieri și am descoperit un loc cu o priveliște de poveste și o cafea grecească perfectă.
Nu ratați tavernele
După un respiro, o cafea și o porție de ospitalitate grecească am continuat plimbarea spre centrul localitații Makrinitsa. Aici am descoperit o piață largă, pavată cu piatră de râu, umbrită de câțiva platani bătrâni cât muntele și înconjurată de taverne prietenoase și buticuri dichisite. Nu-ți mai vine să pleci de aici!
Tavernele din piață servesc cel mai aromat ceai din întreaga Grecie, deoarece, spun localnicii, plantele sunt culese de pe coastele și din pădurile Pelionului. Legendele spun că aici s-ar fi născut medicina, muntele fiind un adevărat rai al plantelor medicinale și aromatice.
Ajunsă aici am avut parte de cea mai frumoasă imagine a Volosului, mângâiat de razele soarelui și scăldat de apele Mării Egee. Având parte de această experiență vizuală, am înțeles de ce Makrinitsa este numită și balconul Pelionului. Eu aș plusa și aș spune că această minunată poveste arhitecturală este cadoul pe care zeii l-au făcut grecilor, drept răsplată, pentru decorul de vis de care aceștia au avut parte în timpul verilor pământești.☺
Mulțumesc, draga mea Grecie, pentru minunata experiență și pentru amintirile pline de culoare și frumusețe!
Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook și dă follow pe instagram !