Plajele din Skopelos
Cu ce să încep? Îmi este atât de greu să îmi ”aștern” gândurile, nu pentru că nu aș avea ce să scriu ci, pentru că sunt prinsă de vraja imaginilor culese în timpul vacanței din Insula Skopelos. Privesc sutele de fotografii și nu îmi vine să cred că, după un an întreg de visuri, dorințe și planuri îndrăznețe, am dat mâna cu marea, aici, pe plajele spectaculoase înrămate perfect de păduri de pini și scăldate tandru de ape cristaline.
Considerată cea mai verde insulă a Greciei, Skopelos te cucerește de la prima întâlnire, drept urmare, te așezi comod la o terasă prietenoasă sau cauți un ungher cu nisip fin și priveliște spre nemărginirea albastră, și îi asculți povestea.
După o introducere romantică și plină de culoare începută la bordul unui feribot care urmează cu răbdare coasta stâncoasă a insulei și continuată pe drumurile care îmbrățișează delicat acest paradis din Marea Egee, povestea se așterne cu delicatețe la picioarele celor care iubesc liniștea și caută natura în starea ei pură, nealterată.
O săptămână pe plajele din Skopelos
O săptămână de răsfăț, de relaxare, de peisaje care îți taie răsuflarea și de declarații de dragoste îndreptate spre cea care oferă cu atâta generozitate imagini de o frumusețe aproape ireală. Skopelos e locul acela de pe pământ care te tulbură cu liniștea sa, te atrage cu simplitatea și te cucerește cu jocul pe care natura l-a creat aici, mai mult decât în alte părți.
E adevărat faptul că cele opt zile au fost insuficiente pentru a descoperi în totalitate comorile pe care Skopelos, Insula de Smarald, le are. Cu toate acestea, am reușit să simt gustul verii și să mă îmbăt cu razele jucăușe ale soarelui pe unele dintre cele mai frumoase fâșii de nisip sau pietriș pe care insula le ascunde printre stâncile maiestuoase și pădurile dese care fraternizează cu marea.
Plaja Agnodas
Cea care a deschis regalul plajelor de pe Skopelos a fost Plaja Agnodas. Aici am fost întâmpinați de un sătuc mic și pitoresc și de un golfuleț iubit peste măsură de razele soarelui și preferat de ambarcațiunile mici și velierele care cutreieră apele Egeei. Locul are o poveste desprinsă din legendele Eladei. Se spune că numele plajei vine de la atletul Agnondas, cel care în 596 î.e.n. după ce a câștigat Jocurile Olimpice, s-a întors pe insulă și a coborât de pe barca sa chiar în acest port.
Plaja este pe cât de mică pe atât de fermecătoare. Apa de o limpezime de cristal mângâie cu finețe pontonul care ține înlănțuite bărcile, stâncile care se îneacă în verdele pinilor și pietricelele care pun la încercare tălpile înfierbântate de soare.
Nu am fost foarte matinali, lucru care nu ne-a împiedicat să alegem șezlonguri cu o priveliște de 100 de puncte. Am savurat un frappe mai mult decât răcoritor, am citit câteva capitole bune din cartea luată special pentru vacanță și m-am încărcat cu o liniște binefăcătoare. Spectacolul pe care natura îl dăruiește celor care poposesc pe această plajă m-a îndeamnat să o iau curajos la pas și să bântui prin locurile secrete pe care golful le are. Am dat peste câțiva arici de mare care au încercat să mă întoarcă din drum, dar, nu au reușit. A meritat, plajele din Skopelos sunt fascinante!
Tavernele din Agnodas sunt renumite pentru meniurile bogate în fructe de mare și pentru salata specifică locului. Bineînțeles că am profitat de faptul că ne-a prins prânzul aici și am dat iama în bunătățile oferite de taverna de pe plajă. Yamiii! Gust desăvârșit, savoare, prezentare de nota 10 și…burticile au fost fericite.☺
Agios Ioannis
O altă zi, o altă plajă! De data aceasta, insula a vrut să ne pună la încercare și ne-a dat o ploaie măruntă și deasă. Ceea ce nu știa ea era faptul că nu ne ține pe noi o ploaie în loc. Așa că, după un mic dejun copios în căsuța nostră de poveste, am pornit la drum. Aveam în plan să ajungem la celebra Agios Ioannis, biserica ajunsă faimoasă după ce a apărut în filmul Mamma Mia. Aici au fost filmate scenele nunții din frumoasa comedie romantică ce a reunit actori celebri: Pierce Brosnan, Meryl Streep, Amanda Seyfried, Colin Firth, Christine Baranski, și mulți alții.
Mica biserică scrutează orizontul de pe o stâncă care se înalță curajos la 100 de metri deasupra mării. Se spune că cei care ajung aici, după ce urcă cele aproximativ 110 trepte săpate în stâncă, au parte de o priveliște spectaculoasă.
După un drum destul de sinuos am ajuns în parcarea de la baza stâncii. Am observant cu bucurie că nu eram singurii temerari care nu se lasă intimidați de picăturile de ploaie și am luat-o pe scări. Recunosc, nu a fost foarte ușor. Cam lung drumul și…cam sus!☺
Mică, albă și tăcută, așa ne-a întâmpinat biserica ocrotită de un măslin bătrân, de când lumea. Interiorul este atât de simplu încât ai impresia că ai ajuns în chilia unui călugăr, undeva în munți. Din curtea bisericii am putut admira, atât cât ne-a permis ceața misterioasă, coastele stâncoase din partea aceasta de insulă. Atunci am observant o ambarcațiune care era acostată într-un golfuleț ascuns. Am hotărât! Mergem acolo!
Plaja Agios Ioannis
După câteva minute de mers de la parcarea unde am lăsat mașina, pe un drum pietruit care se pierde printre pereții stâncoși, la capătul unor trepte rustice, am descoperit o minunăție de plajă. La ceasul acela, Plaja Agios Ioannis era pustie și…romantică. Nisipul fin întâmpina cu îngăduință valurile ușor zbuciumate ale mării, iar umbrelele rupte parcă din inima naturii străjuiau limba de uscat de sub peretele stâncos. Câtă frumusețe! Ne-am bucurat de acel moment unic, doar noi pe o plajă pustie, acompaniați de cântecul mării și …treziți la realitate de ploaia sâcâitoare. ☺
Cer senin pentru plajele din Skopelos
A doua zi, nimic din ceea ce vedeam nu mai amintea de ploaia din ziua precedentă. Culoarea cerului rivaliza cu cel mai pur albastru iar marea de o claritate incredibilă lăsa să i se dezvăluie toate secretele. Drumul spre următoarea plajă a insulei m-a cucerit iremediabil. Munte și mare, cer și păduri împreunate, toate într-un tablou perfect echilibrat.
Plaja Limnonari
La capătul drumului am avut o mare surpriză, o fâșie generoasă de nisip auriu încadrată de foarte multă verdeață și mângâiată de o mare calmă care a împrumutat din culoarea smaraldului. Aceasta era Plaja Limnonari. Am stat minute în șir să admir tabloul și să mă bucur de simfonia de culori și de ”bogăția” locului. Este ”wow”!
Nu știam la ce să îmi îndrept privirea prima dată, la apa care avea o culoare deosebită, la plaja care invita la relaxare, la tavernele bine camuflate de pini înalți și tufe de leandri și bougainvillea sau la grădinile învăluite în liniște.
Așa cum deja ne obișnuisem, locuri erau pe alese, așa că ne-am retras în dreapta plajei pentru a avea o mai bună imagine a întregului loc. În față, marea legăna ușor un velier și spăla cu migală plăcile de piatră care îi pavau malul. Printre acestea, zeci de peștișori animau luciul apei. Pentru a-i urmări în joaca lor am apelat la papucii de apă, de altfel indispensabili pe plajele din Skopelos.
Ce poți face pe o așa minunăție de plajă? Poți lenevi ore întregi gustând din dărnicia soarelui, sorbind dintr-un frappe cu aromă de caramel și bucurându-te de o carte mai siropoasă, așa ca pentru vacanță.☺
Toropeală pe plajele din Skopelos
Atunci când liniștea și frumusețea locului devin ușor apăsătoare și simți că trebuie să animi un pic atmosfera, urmezi calea deschisă de furnicuțele harnice, urci cele câteva trepte de lemn și, surpriză, schimbi peisajul. Parcă ai ajuns în alt loc descoperind o piscină cu o priveliște pe care și-ar dori-o toate resorturile de lux.
Recunosc faptul că mă tenta să lenevesc pe marginea piscinei, totuși, peisajul de dincolo de ea era mult mai spectaculos. Așa că, fără prea multe regrete, m-am întors pe plajă.
După ore întregi de toropeală am încercat una dintre tavernele care întregesc peisajul grecesc al plajei. A fost așa cum îmi imaginam, preparate foarte gustoase, un chelner extrem de sociabil și o experiență marca Plaja Limnonari, mai mult decât reușită.
Și ce ar fi putut să nu îmi placă? Salata grecească e… salată grecească, pâinicile colorate și îmbogățite cu diferite ingrediente și arome sunt ochioase și gustoase iar friptura de capră, specialitatea insulei, este pentru cunoscători o delicatesă.☺
Casuța cu obloane albastre
După atâtea amintiri prețioase mi se face dor de minunata insulă, de plajele ei fermecătoare, de liniștea și sălbăticia ei și de pisicuțele care mă întâmpinau jucăușe, în fiecare seară, când mă întorceam la căsuța cu obloane albastre și mușcate pe trepte. O adevărată relaxare !
Mă opresc acum, dar, nu pentru mult timp. Îmi iau răgaz pentru a mă bucura, la un pahar de ouzo, de povestea Mării Egee care mângâie iubitoare poalele celor doi munți care se îmbrățișează dând naștere unei insule spectaculoase. Așadar, vor urma și alte plaje, alte experiențe și alte amintiri în articolele următoare. Stați aproape!☺
Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!☺
Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook și dă follow pe instagram !
