DUBROVNIK – PRIMĂVARĂ ÎN NOIEMBRIE
Dacă-i februarie e acea stare de bine dată de faptul că se apropie cu pași repezi, primăvara. Parcă și soarele e mai de-al casei, intrând fără sfială prin fiecare cotlon al camerei și al sufletului. Răscolite de razele jucăușe, ies la iveală câteva amintiri primăvăratice. Și ce amintiri!
Dacă privesc la data încrustată în josul zecilor de fotografii făcute pe coasta sudică croată realizez faptul că a fost pentru prima dată când am simțit primăvara în noiembrie.
De ce Dubrovnik?
Cum am ajuns să aleg Dubrovnik pentru o escapadă de câteva zile? Totul a pornit de la o discuție referitoare la peisajele spectaculoase din serialul Urzeala tronurilor. La întrebarea Unde s-a filmat oare? răspunsul a venit repede de pe Google, Dubrovnik. Deci, Croația să fie!
Traseul a fost de două zile, cu oprire în Oravița. Am traversat apoi o Serbie surprinzător de pitorească și primitoare. Și pentru că Belgradul era în drumul nostru, am zăbovit vreo două ore în capitala de pe Dunăre. E clar că nu a fost de ajuns. Hoinărind pe străzile orașului atât de greu încercat de zbuciumul istoriei, se spune că a fost distrus de 44 de ori, am constatat faptul că este extrem de tentant din punct de vedere turistic. Cu siguranță voi reveni!
Despre bucatele servite în stil traditional, într-un han după Belgrad, doar cuvinte de laudă. Ieftin și gustos!
Spre Dubrovnik
Drumul spre Dubrovnik a continuat prin Bosnia și Herțegovina. Și ce drum, ce peisaje, ce sentimente…dreapta munte, stânga firul apei! Tabloul, animat de case vesele așezate cuminți pe malul apei, ne-au făcut să ne oprim de nenumărate ori să inspirăm aerul curat de munte și să ne bucurăm de priveliști.
Odată cu lăsarea serii, drumul șerpuit care tăia curajos muntele, parcă s-a îngustat și a intrat la adăpost în pădurea deasă. La granița cu Croația, contrar așteptărilor noastre, a fost foarte simplu și rapid: o viză, un zâmbet, un bun venit și…Dubrovnik în față.
O mare de luminițe se așeza elegant în josul șoselei. Ora târzie nu ne-a ajutat să deslușim panorama orașului însă, ajunși la Hotel Adria, imaginea care s-a arătat de pe balconul camerei ne-a aruncat câteva idei despre ce ne aștepta a doua zi.
Dubrovnik dimineața
Ceea ce am descoperit la primele ore ale dimineții, a întrecut orice așteptare. În primul rând, gradele din termometru erau nefirești pentru începutul lunii noiembrie, 20℃. Soarele prietenos se oglindea în turcoazul incredibil al Mării Adriatice.
Portul era animat de zeci de yahturi albe iar luciul apei era tăiat de un vas de croazieră imens care înainta cu grație pentru a acosta. Nu ne săturam de acestă imagine care prefigura o zi minunată. Am căutat cele mai subțiri haine luate la noi și am pornit să descoperim orașul Dubrovnik numit și Perla Adriaticii.
Încă din secolul al XX-lea, Dubrovnik a fost considerat de către celebrități un loc fermecător ce trebuie neapărat văzut. Celebrul George Bernard Shaw, laureat al premiului Nobel pentru literatură și câștigător al Oscarului pentru cel mai bun scenariu adaptat spunea ”cei care caută paradisul pe Pământ ar trebui să vină la Dubrovnik și-l vor găsi”.
Și pentru că veni vorba despre locuri binecuvântate, Papa Ioan Paul al II-lea a fost un fan declarat al orașului de pe coasta dantelată a Croației, acestuia atribuindu-i-se chiar titulatura de cetățean de onoare.
Revenind în zilele noastre, faimosul oraș devenit un ”must have” al iubitorilor de călătorii, este unul dintre cele mai importante locuri în care s-a filmat celebrul serial ”Game of Thrones”. Așa că, hoinărind pe străzile celui numit în film King ̓s Landing (Debarcaderul regelui), ai senzația stranie că te poți întâlni cu regina Cersei Lannister, regele Stanis Baratheon sau lordul Tyrion. Asta, așa, pentru cunoscători!
Deasupra orașului, în telecabină
Scăldat de soarele generos, Dubrovnikul este un adevărat spectacol. Pentru a avea parte de locuri în primul rând, am ales să începem ziua la înălțime. Prima oprire a fost la stația funicularului, acesta deservind multitudinea turiștilor încă din 1969. Recunosc că mi-a fost puțin frică, lucru care a stârnit zâmbete și a completat tolba de fotografii cu unele haioase.☺
Telecabina are două vagoane care transportă până la 30 de persoane fiecare. Aceasta oferă vederi asupra orașului îmbrățișat de zidurile groase, asupra mării și a insulelor mici. Mașinăria și-a început activitatea în iulie 2010, înlocuind un sistem vechi din 1969.
Odată ajuns sus rămâi fără cuvinte. Timp de câteva minute m-am hrănit cu priveliștea care se deschidea generoasă în fața noastră. Se spune că în zilele senine, cei care ajung aici, pot vedea până la 60 de km distanță. Eu sunt o norocoasă pentru că m-am putut bucura de acest avantaj. Am admirat orașul vechi bine pus la adăpost de zidurile înalte de 25 m, mângâiate blând de valurile mării, și ne-am clătit ochii cu nesfârșitul albastru al Adriaticii, străpuns ici-colo de verdele insulelor jucăușe care înfrumusețează coasta.
Cireașa de pe tort a fost restaurantul Panorama Dubrovnik. Aici am băut cel mai aromat și mai răcoritor fresh, servit de cel mai amabil și mai vesel chelner. Aici este unul dintre acele locuri unde îți vine să strigi Sunt desupra tuturor! Sentimentul este unic.
Cetatea Dubrovnik
După ce ,,am coborât cu picioarele pe pământ” am hotărât să luăm la pas Orașul Vechi. În momentul în care am făcut planurile pentru această călătorie am citit câteva lucruri despre Cetatea Dubrovnik. Am fost fascinată de istoria bogată și tumultoasă a Republicii Ragusa, de legăturile sale cu celebrele cruciade și mai ales de faptul că cetatea nu a putut fi cucerită niciodată, deși au încercat de-a lungul timpului turcii, venețienii, ungurii și bineînțeles cei care veneau de pe mare, pirații.
Cunoscând toate aceste informații, aveam mari așteptări de la ceea ce urma să văd. Am pătruns cu inima strânsă în cetate prin Poarta Pile după ce am traversat un pod mobil și am urcat câteva scări de piatră. Odată intrați în cetate, am urmat artera principală a orașului, Stradun. Sub razele toride ale soarelui, care încingeau din ce în ce mai mult atmosfera ridicând gradele spre 25°, strada părea o alee scoasă direct din filmele lui Dysney.
Caldarâmul strălucea de-ți lua ochii și parcă te așteptai ca dintr-un moment în altul, de pe străduțele lăturalnice să apară prinți, prințese, cavaleri sau alte personaje de poveste. Mi-am imaginat că va fi o plimbarea prin Cetatea Dubrovik va fi relaxantă, ușoară și romantică. A fost mai mult decât atât. Am intrat parcă într-o altă lume și într-un alt secol. Totul este atât de bine conservat, întreținut și respectat, până la urmă, încât te întrebi dacă nu cumva ai intrat într-o bulă a timpului și te-ai întors în secolul XIV.
Istorie și arhitectură
Prima ieșită în cale a fost fântâna lui Onofrio, o construcție masivă, cu o formă precisă și impresionantă. Nu mare ne-a fost mirarea să vedem că, pe lângă norocul de a o admira în toată splendoarea, putem să ne și răcorim cu apa ei dulce . A fost o adevărată mană cerească! În stânga și în dreapta fântânii am admirat clădiri impunătoare, care împleteau elegant stiluri și arhitecturi deosebite. Printre acestea am descoperit Mănăstirea Franciscană, cea mai veche farmacie din Europa și un orfelinat.
Am continuat periplul nostru prin Cetatea Dubrovnik, vrăjiți fiind de construcțiile care străjuiau cuminți strada. Ne-am aventurat și pe câteva străduțe înguste care urcau ușor spre partea mai înaltă a orașului. Totul în jur era plin de culoare, viață și veselie. Obloanele caselor adăposteau ferestre doldora de flori iar zidurile vechi, atinse de patina timpului, erau însuflețite de verdele plantelor care se întindeau către soare. Ici – colo câte o bancă te invita să îți tragi sufletul.
Nu am rezistat tentației de a o imortaliza pe cea care m-a trimis cu gândul la ziua nunții mele. Eu și imaginația mea bogată….
Nu ratați
După un urcuș care părea că nu se mai termină, de vină fiind căldura, am ajuns într-o piață plină de tarabe care abundau în produse artizanale și bijuterii. Am uitat de căldură și de oboseală și am purces la shopping. Cu tolba plină suveniruri ne-am urmat traseul spre piața Luza. Aici, pe lângă pisicile prietenoase, porumbeii dolofani și turiștii gălăgioși, am admirat Palatul Sponza, Turnul cu clopot, Biserica sf. Blaise, Palatul Rectorilor, Catedrala și Columna lui Orlando.
Am avut parte de o adevărată desfătare a ochilor și de o încărcare a sufletului cu o infinită frumusețe. În fața Catedralei am zăbovit mai mult fiind parcă atrași de liniștea și simplitatea pe care o degajă chiar de la exterior. Intrați în ea, am avut parte de o explozie de lumină naturală. Razele soarelui mângâiau blând pereții care, spre deosebire de alte lăcașuri de cult de această talie, nu abunda în decorațiuni. Merită văzută….
La pas pe zidurile cetății
Nicio escapadă în Dubrovnik fără o plimbare pe zidurile cătății. Odată ajuns aici nu știi unde să privești prima dată. Ai parte de două tablouri minunate. În primul, acoperișurile portocalii ale caselor, mandarinii care abundă de rod, sârmele gospodinelor pline de rufe care se usucă în adierea vântului, turlele îndrăznețe care sparg ordinea clădirilor și misterul străduțelor înguste crează un peisaj sublim. Nu am rezistat să nu fotografiez această imagine din 5 în 5 minute.
De cealaltă parte, tabloul este de o frumusețe care te lasă fără cuvinte. Reflexia soarelui în oglinda Adriaticii, insulele care sparg monotonia și micile ambarcațiuni cu pânze, creionează o imagine de carte poștală. La un moment dat, printr-un ochi al zidului, văd o zonă stâncoasă destul de animată de turiști. Îmi amintesc că am citit despre Cafe Buza, o cafenea cu o locație spectaculoasă, pe stânci, în bătaia soarelui și a valurilor. Ne-am mulțumit doar să o admirăm de la înălțime și să savurăm un fresh de rodii, departe de aglomerația de la mesele terasei cu pricina.
După turul de onoare pe zidurile cetății, am poposit la restaurantul de lângă poarta principală. Ne-am răsfățat cu fructe de mare, pește și mușchiuleț de vită. Fiecare a ales după pofta inimii. La un pahar de….vin roze, impresiile, imaginile și emoțiile trăite s-au conturat într-o frumoasă poveste despre fascinantul și cuceritorul Dubrovnik.
Nu încetați să iubiți, fiți frumoși și colorați-vă viața cu amintiri prețioase!☺
Dacă ți-a plăcut articolul, poți lăsa un comentariu mai jos!
Pentru a fi la curent cu toate postarile mele apreciază pagina de facebook și dă follow pe instagram !
